Dependența de urgență

V-am propus în sesiunea anterioară să reflectați câteva clipe la afirmațiile dintr-un repertoriu al urgenței propus de R. Covey, cel care a înființat și condus Centrul de Conducere Covey care are ca obiect de activitate consilierea managerilor în probleme de conducere atât a afacerilor cât și a propriei vieți. O temă importantă era aceea legată de mamagementul timpului.

Vă rog să reveniți câteva clipe la acest repertoriu al urgenței. Puteți să-l mai parcurgeți încă o dată rapid, și să vă notați punctajul.

Mulți dintre noi sunt deja obișnuiți cu activitățile urgente – uneori primi sarcini care trebuiau să fie gata ieri.

Dar există o parte bună – ne obișnuim atât de mult cu viteza și cu treburile urgente, încât fără ele ne lipsește ceva. Este vorba de iureșui adrenalinei care apare atunci când avem o urgență. Ne simțim utili, simțim că trăim cu adevărat, că suntem luați în seamă. Și treptat, pe nesimțite se poate instala o adevărată dependență de urgență. O urgență rezolvată ne dă uneori mai multă încredere în noi, avem o satisfacție temporară.

Practic

1.      Aveți o urgență în acest moment? Dacă da, analizați-vă starea. Dacă nu, găndiți-vă la ultima urgență.

Luați o foaie de hârtie și un creion și notați timp de 5 minute cum vă simțiți sub presiunea urgenței: util, activ, stresat, constrâns, tensionat, etc?

N.B. Urgența nu înseamnă neapărat ceva grav, nu este un clopot de alrmă, sunt activități care pot fi cotidiene – dusul copilului la școală, apoi să ajung rapid la serviciu unde încep o activitate care nu suportă amânare, sau doar la orele de la clasă. O întâlnire pentru o afacere personală, etc

Vom constata că odată îndeplinită sarcina urgentă avem o satisfacție, de cele mai multe ori temporară, pentru că vine peste noi o altă urgență.

Cum vă simțeați după un examen? Sau după o sesiune? Urgența  a dispărut, dar parcă simt un gol, nu știu ce să fac. Deprinderea de a avea de- a face cu urgența ne face să ne simțim lipsiți de activități atunci când aceasta dispare și căutăm rapid alta pentru a ne menține tonusul.

Cei mai mulți dintre noi am fost educați să fie ocupați , să avem de lucru foarte mult, așa încât nici nu concepem să nu facem nimic. Și în calitate de cadre didactice ni se cer atât de multe activități încât mai trec și de pe o zi pe alta, sau rămân total nerezolvate. Se spune că, dacă ești un om ocupat ești un om important. Dorim să ne simțim recunoscuți, admirați, satisfăcuți.

Le spunem de multe ori partenerilor de viață sau copiilor : Mi-ar plăcea să petrec ceva timp cu tine, dar am foarte mult de lucru. E o urgență. Sunt sigur că înțelegi. Și uneori sună clopotul de alrmă și regretăm lipsa timpului de calitate petrecut cu cei dragi.

Practic

2.     Chiar acum opriți-va nu mai mult de 1-2 minute și nu facți nimic. Sau pur și simplu vă opriți din ceea ce făceați? Care-i gustul de voi înșivă?

3.     În acest interval nu luați decizii. Doar ascultați-vă senzațiile, gândurile, neliniștile.

4.     Luați din nou hârtia și notați-vă urgențele din ziua de azi, sau, dacă nu sunt, cele de săptămâna aceasta. Recitiți-le și notați în dreptul fiecăreia gradul de importanță pe care i-l acordați. Ce implicații are asura calității vieții dumneavoastră, ce gust vă lasă. Parcă una ar fi mai importantă decât alta.

5.     Imaginați-vă că sunteți peste 10 ani, sau alegeți alt interval, care mai este acum gradul de importanță? Ce consecințe vedeți acum dacă acea urgență nu ar fi fost tratată ca urgență, ci doar ca o activitate curentă?

Dependența de urgență poate fi un comportament auto-distructiv. Ea satisface temporar un gol creat de necesități neîmplinite. Identificați la timp aceste necesități neîmplinite din lipsă de timp, pentru a evita stresul de lungă durată, și mai ales insatisfacția creată de aceste necesități lăsate de izbeliște.

Evitați comportamentul dependent de urgență, și, ași îndrăzni să spun, de sarcinile de serviciu pe care uneori ni le luăm singuri pentru a ne satisface setea de putere, de recunoaștere, de dominare, etc. Oricât ar părea de ciudat, dependența de urgență, prin faptul că se secretă adrenalină, poate fi până la un punct comparată cu dependența de droguri, de jocuri de noroc sau anumite alimente.

Problema apare doar atunci cînd viața dumneavoastră este orientată pe urgență, când urgența devine factorul important, pierzând adevăratul sens al importanței. Dacă se poate , aleg din ceea ce este urgent, ceea ce este cu adevărat important.

Practic

Luați din nou o foaie de hârtie  și notați într-un tabel activitățile

Pănă la sesiune următoare vă invit să treceți în acest tabel tipurile de activități cu care vă confruntați.

BIBLIOGRAFIE

1. Stehen R Covey , A. Roger &Rebeca R Merrill,Managementul timpului sau Cum ne stabilim prioritățile , Ed ALL, 2007,
2. Stehen R Covey, A treia cale, Ed ALL, 2013