Imaginea, materială sau nu, este ceva care ține loc de altceva cu care se aseamănă, ea este o reprezentare, un semn analogic. Evident, transpunerea în format numeric, este o imagine digitală, așa cum o șțim astăzi, de exemplu în format JPEG.
Imaginea este o reprezentare a ceva vizual, dar poate fi și o reprezentare a ceva mental. Evident, analiza imaginii diferă atât ca urmare a tipului de reprezentale, dar și a modului de fabricare. Imaginea ca rezultat al picturii, al fotografierii, dar mai ales imaginea ca reprezentare a unui model matematic, este supusă unei analize specifice. Imaginea poate conține simboluri sau puncte de interes. Mai jos sunt prezentate mai multe tipuri de imagini:
a) Pictura: autoportret, natură moartă, simboluri etc.
Aici, analiza de conținut va identifica personajul, fructele sau simbolurile ascunse. În procesul de evaluare, imaginile pot fi utilizate pentru a identifica, corect, pictorul, respectiv curentul artistic.
b) Fotografia, este o copie a ceva real, inclusiv a unei picturi ceva care s-a obținut prin “înregistrarea luminii sau a altor radiații electromagnetice, fie prin intermediul unui senzor de imagine, fie prin intermediul unui material sensibil la lumină, cum ar fi filmul fotografic” (wiki).
Fotografia poate fi utilizată în procesul de evaluare în vederea recunoșterii unor obiecte, locații [3, 4], activități etc.
c) Imaginea fractală este realizată pe baza unui model matematic, ceea ce rezultă este o hartă de pixeli (puncte colorate) sau o mulțime de segmente interconectate [1]. O clasă aparte o ocupă curbele lui Peano care umplu o suprafață. În general, aria unei curbe este zero, dar aria unei curbe Peano este aria suprafeței pe care o umple. Cum cercul nu umple o suprafață, el fiind doar conturul discului, nu are arie (sau are aria zero).
Analiza de conținut a imaginilor rezultate din modele matematice este mult mai dificilă. Mai jos avem o colecție de imagini interesante care pot face deliciul creierului.
Acestea sunt câteva tipuri de imagini pentru care analiza de conținut se realizează folosind metode diferite. Aplicabilitatea analizei de conținut se demonstrează doar prin obiectivul urmărit și rezultatele obținute. Imaginile au rolul lor în predare, învățare și evaluare. Astfel că testele bazate pe imagini sunt utile nu numai preșcolarilor, dar și adulților [8].
Redăm, mai jos câteva extrase din [8], păreri ale experților intervievați în cadrul proiectului:
- “Învățarea vizuală este utilizată in procesul de predare, dar, de cele mai multe ori ca o metodă alternativă de educație.”
- „Elevii răspund foarte bine la metodele de învățare vizuală, în primul rând pentru ca este o metodă de învățare diferită, implică mai puțin efort, nu trebuie ca aceștia să asculte foarte mult, să înțeleagă, să memoreze și eventual să folosească informația în așa fel încât să fie înțeleasă. În învățarea vizuală mesajul, informația este pur și simplu acolo, …, trebuie doar să o vadă și să o înțeleagă.”
- „Termenul de “invatare vizuala” nu exista, deci nici conceptual, nici program de invatare, nici metodologia. Cu toate acestea, in programele de formare ale adultilor, si mai exact cand se vorbeste de dezvoltarea abilitatilor de comunicare un foarte mare accent se pune pe non-verbal (limbajul trupului) care, potrivit cercetarilor lui Mehrabian are o pondere de 55% intre cele 3 forme de comunicare.”
- „Invatarea vizuala conduce catre o mai buna si mai rapida intelegere a proceselor, a functionalitatii acestora, a unei mai bune anticipari a problemelor care ar putea sa apara si cu aceasta abordare, abilitatile practice se formeaza si se dezvolta mai usor.”
- „Individul colecteaza informatiile despre obiecte prin simturi (vedere, miros, auz, simtul tactil si gustul), le combina si obtine o imagine perceptiva. Aceasta imagine este apoi suprapusa peste reprezentarea deja existenta pana formeaza paternul potrivit. Acesta imagine este proiectata ca facand parte dintr-o categorie si recunoscuta ulterior.”
- „Învățarea vizuală …. transmite o mare cantitate de informații concrete, facilitează formarea reprezentărilor mintale și este accesibilă înțelegerii. Dacă se accentuează prea mult învățarea vizuală, se stimulează dezvoltarea unei gândiri concrete, in dauna gândirii abstracte, formale, -conceptuale.”
Bibliografie
1. https://demonstrations.wolfram.com/topic.html?topic=Fractals&limit=20
2. https://www.widewalls.ch/surrealist-paintings/salvador-dali-2/
3. http://www.camera1.ro/sfaturi-pentru-fotografie-de-peisaj/
4. https://www.google.com/search?q=autoportret+luchian
5. https://www.google.com/search?q=natura+moarta
6. https://www.google.com/search?q=pictura+abstracta
7. https://www.google.com/search?q=Functional+Graphs
8. Invatarea vizuala, https://www.die-bonn.de/visual/romana/materialien/National%20report_Romaina_ro.pdf