• Conceptul de predare;
• Elementele predării;
• Tipuri de predare on-line. Instrumente;
• Soluţii cu privire la managementul procesului educaţional on-line
Pedagogul Ioan Cerghit definea predarea ca pe un ansamblu complex de actiuni si comportamente didactice specifice, destinate producerii invatarii.
Elementele definitorii ale predării sunt:
- prevederea, planificarea, proiectarea, producerea schimbarilor;
- precizarea naturii schimbarilor intervenite (identificarea finalitatilor);
- determinarea continuturilor care vor produce schimbarea comportamentală aşteptată la elev;
- organizarea si dirijarea schimbarilor dorite prin strategii specifice;
- organizarea conditiilor care vor favoriza aparitia schimbarilor;
- controlul si aprecierea naturii si a calitatii schimbarilor intervenite in comportamentul elevilor.
În opinia profesorului Ioan Cerghit, principalele acceptiuni ale predarii sunt urmatoarele: predarea ca transmitere, predarea ca oferta de experiente, predarea ca forma de dirijare a invatarii, predarea ca gestiune a invatarii si predarea ca ansamblu de comportamente didactice specifice.
Modele ale predarii
Cunoscand diverse modele ale predarii educatorul poate utiliza numeroase posibilitati de optimizare a predarii si invatarii.
I.Modelul comportamental al lui E. P. REESE
Prin structura lui functionala modelul cere:
- indicarea obiectivelor predarii cu precizarea performantelor, a comportamentului final;
- precizarea nivelului operational al actiunilor, tinand seama de diferentele individuale ale elevilor in cea ce priveste asimilarea nivelului dorit al abilitatii, capacitatii de insusit;
- programarea pas cu pas a comportamentului dorit ca intariri succesive si contingente, reducerea treptata a stimulilor de control, folosirea unor intariri intermitente, identificarea constienta a obiectivelor;
II.Modelul metodic al lui Th. F. Gilbert
- are elemente comune cu cel al lui Reese;
- se distinge prin analiza sistematica a deprinderilor cognitive sau motorii si prelucrarea lor pedagogica in termeni de performanta;
- modelul consta in:
• analiza sarcinii;
• elaborarea prescriptiilor de invatare;
• elaborarea planului (profesorul stabileste strategiile particulare in raport cu programa).
- modelul se aseamana cu acela al invatamantului programat;
- pune accentul pe realizarea integrala a unui continut de invatare apreciat ca valoare de insusi subiectul invatarii; ofera o viziune integrala
asupra cunoasterii, cuprinzand si unitatea dintre cunoastere si actiune.
III.Modelul operatiilor logice (de B: D. Smith)
- in cazul acestui model, predarea se reprezinta ca un sistem de sarcini si actiuni orientate diferentiat spre elevi pentru a le favoriza invatarea;
- sistemul cuprinde:
• elemente de strategie didactica ce definesc conduita didactica generala a profesorului precum si modul propriu in care acesta rezolva problemele predarii;.
• elemente de tactica didactica traduse prin comportamentele concrete, subordonate insa cuvintelor de ordin strategic; se grupeaza in episoade, momente ale comunicarii pedagogice (ex. relatia intrebareraspuns) si operatii logice (multe din actiunile profesorului: definire, clasificare, comparare, evaluare, explicare etc.).
- predarea tine seama de trei categorii de variabile:
1) independente: definesc comportamentul profesorului indeosebi prin actele sale, prin operatiile logice.
2) dependente: apartin personalitatii elevului si realizeaza schema variatiilor independente.
3) intermediare: imbina caracteristicile celorlalte doua categorii.
IV.Modelul cognitiv categorial
- modelul functioneaza prin operatiile gandirii, acestea fiind prezentate pe baza conceptiei lui Guilford:
• proces cognitiv-memorie;
• gandirea convergenta;
• gandirea evaluativa (foloseste judecatile de valuare);
• gandirea divergenta;
• rutina nu se leaga direct de procesele gandirii, ci mai degraba de conducerea si atitudinea in clasa.
V.Modelul Taba
- porneste de la procesele logice implicate de activitatea elevilor si foloseste trei tipuri de sarcini cognitive realizabile de catre elevi, adecvate obiectivelor predarii: formarea conceptelor, generalizarea si inferarea prin interpretarea datelor, aplicarea principiilor si faptelor cunoscute pentru a explica si prezice noi fenomene.
VI.Modelul Turner:
- se bazeaza pe elementele cognitive si operatiobnale definitorii pentrru competenta profesorului;
- se distinge prin anumite idei interesante:
• predarea este o forma de comportament „problem-solving“ (rezolvarea de probleme);
• insusirea capacitatilor de „problem-solving“ de catre profesor presupune instruirea, antrenamentul si experienta;
• capacitatile respective se identifica ca performante ale profesorului si se convertesc in sarcini de invatare pentru elevi;
• predarea implica performante si ale elevilor.
- se remarca in acest model importanta exercitiului si antrenamentul in procesul predarii.
Exista si modele:
- bazate pe programare si simulare;
- ale programarii liniare, ramificate si al programarii criteriale;
- bazate pe algoritmi;
- interactionale, centrate pe interactiunile dintre educator si elevi.
VII.Modelul lui Flanders:
- definit prin influenta directa ori indirecta a profesorului asupra clasei.
VIII. Modelul interactional al lui A. Bellack si J. R. Davitz:
Este cunoscut pe sase categorii de semnificatii:
a. semnificatia pedagogica:
- structurarea;
- solicitarea;
- raspunsul;
- reactia.
b. semnificatia de continut
c. semnificatia de continut logic:
- procesul analitic:
• definirea;
• interpretarea.
- procesul empiric:
• enuntarea de fapt;
• explicarea.
- procesul evaluativ:
• exprimarea de opinii;
• justificarea.
d. semnificatia instructionala:
- lectia;
- materialul;
- persoana;
- procedeul;
- formularea;
- procesul logic;
- actiunea generala;
- actiunea vocala;
- actiunea fizica;
- actiunea cognitiva;
- actiunea afectiva;
- mecanismul limbii.
e. semnificatia instructiv-logica:
- procesul analitic:
• definirea;
• interpretarea.
- procesul empiric-enuntarea faptului, justificarea, aprecierea enunturilor de metacomunicare (hotarate, ingaduitoare, repetata, de clasificare, neingaduitoare, negativa etc).
f. semnificatia afectiva:
- valenta (placut-neplacut);
- forta (puternic-slab)
- activitatea (activ-pasiv).
Strategiile moderne de predare sunt clădite pe baze ştiinţifice.
Profesorul se cuvine să nu piardă din vedere faptul că sarcinile prin care sunt generate şi testate ipotezele le permit elevilor să îşi examineze raţionamentele privind noţiunile noi care sunt asimilate.Acest proces aduce restructurări profunde în înţelegerea elevilor.
Patru tipuri de sarcini prin care sunt generate şi testate ipotezele:
- Sarcinile bazate pe experiment;
- Sarcinile de rezolvare de probleme;
- Sarcinile de decizie;
- Sarcinile investigative.
(Sursa: Robert J. Marzano- ARTA ŞI ŞTIINŢA PREDĂRII, Editura Trei, Bucureşti, 2015)
„Notiunea de strategie reprezinta o conceptie, linie de orientare pe ansamblu si pe termen lung privind organizarea educatiei, a procesului de invatamant“. Strategia procesului de invatamant este echivalenta cu organizarea unei inlantuirea de situatii de invatare prin parcurgerea carora elevul isi insuseste materia de invatat; se ocupa cu obiectivele si continutul invatarii, mediul invatarii, metodele si mijloacele de invatamant.
Din punctul de vedere al sensului predarii, strategiile presupun definirea scopurilor si a obiectivelor predarii cu deschideri pentru a asigura, in orice situatie a predarii, operationalizarea obiectivelor. Din punctul de vedere al continutului, strategiile predarii cer elaborarea continuturilor in termeni de categorii ale cunoasterii, de imagini caracteristice, de principii si legi, teorii, teoreme, axiome etc. Strategiile predarii includ si optiuni metodologice, alegeri privind formele adecvate ale predarii etc. Este preferabil ca la elaborarea strategiilor predarii, sa fie antrenati si unii elevi. Acestia trebuie sa inteleaga si sa deprinda ca deciziile de ordin strategic ajuta la rezolvarea problemelor teoretice si practeci ale instruirii. Strategiile predarii impun comutari flexibile intre actiunile profesorului si cele ale elevului, intre modurile de organizare frontala, de grup si individuala, combinatorica metodelor si mijloacelor.
Clasificarea strategiilor didactice in functie de activitatea de predare:
+de transmitere, prezentare a unor norme sau reguli de tip algoritmic, expunere, explicatie, demonstratie, programare, exercitiu;
+de combinare a predarii in mod expozitiv cu sarcini de invatare euristica, metode expozitive euristice (povestire, explicatie, descoperire, problematizare, demonstratie, modelare, obs.,studiu de manual);
+de activizare a elevilor in predare, prin intercalarea procedeelor sau metodelor participative, a muncii independente sau in grupuri mici.
Strategia didactica este aplicabila in diferite contexte organizatorice: frontale, individuale si de grup, imbinate prin alternanta.
Tipologia stilurilor de redare are la baza mai multe criterii de clasificare:
+Particularitati cognitive ale predarii:
–stilul abstract–folosirea abundenta a detaliilor, a exemplelor, a cazurilor, cu accent pe fapte empirice, cu frecvente trimiteri la concepte potentiale si pseudoconcepte;
–stilul concret–folosirea unui limbaj de specialitate riguros care poate crea dificultati in grupurile eterogene, cu niveluri diferite sub aspectul cunostintelor si al capacitatilor;
+Modelul de adresare in comunicare:
–direct–preocupare fata de modul de receptare a cunostintelor, atitudinilor de catre elevi, luarea in calcul a opiniilor, parerilor acestora;
–indirect–urmarirea logicii proprii fara preocupari fata de modul de receptare a cunostintelor sau atitudinilor de catre elevi, nesolicitarea opiniilor acestora
+Pozitia partenerilor in instruire–predare:
–centrat pe profesor–interés pentru asigurarea invatarii pe grupe si indiviuale, accent pe organizarea modulara si rezolvarea fiselor de lucru; impunerea modului de organizare a instruirii/evaluarii, minimalizarea rolului elevului;
–centrat pe elev,interactiv–favorizarea comunicarii interactive (elev–grup, elev–elev, elev–prof)
+Ponderea metodelor de predare
–expozitiv–folosirea expresa a metodelor dialogate (problematizarea, conversatia);
–interogativ–centrare pe metode expozitive (explicatia, demonstratia, prelegere).
+Deontologia profesionala
–responsabil–seriozitate, exigenta, autoritate castigata, atasament fata de profesie;
–neglijent–neseriozitate in activitatea didactica, mascarea responsabilitatii;
–indiferent–respectarea stricta a normelor, indiferenta
+Notele dominante ale personalitatii in predare:
+Model de concepere a activitatii didactice
–centrat pe procesul de acomodare, de trecere de la experienta concreta la experimentarea aciva– porneste de la stari initiale diagnostícate si introduce progresiv modificari, adaptari; foloseste variante de schite–proiect si un numar mare de combinari posible;
–centrat asupra procesului de gandire convergenta, situat la limita de experienta activa si conceptualizare–este in functie de formarea, maturizarea,perfectionarea competentelor profesorului;
–centrat asupra procesului de acomodare, situat la limita dintre conceptualizare si observarea reflexiva
Stilul didactic este are un carácter personal, este unic pentru fiecare profesie reprezinta felul in carea cesta organizeaza si conduce procesul de invatamant.
Caracteristicile stilurilor didactice:
–accent pe stimularea articiparii;
–echilibru intre exigenta si indulgenta;
–centrare pe invatare in raport cu predarea;
–asigurarea unui climat stimulativ;
–interés pentru cooperare:
–accentuarea dominantei afective;
–promovarea unor relatii democratice
Predarea/Învăţarea la distanţă poate fi:
• Asincronă ( Grup pe pagina Facebook, WhatsApp, gmail, e-mail, telefon, viber);
• Sincronă, on-line, atrage atenţia asupra numărului de participanţi (ZOOM, Google Meet, Skype, Adobe Connect, Viber);
• Mixtă- combinăm activitățile alese în predarea sincronă cu cea asincronă utilizând un set de instrumente digitale Web.
Pașii unei lecții on- line rămân aceiași, însă pe partea de conținut reușim să livrăm mai puțin decât o putem face în sala de clasă. Bineînțeles, vârsta elevilor cu care interacționăm este esențială aici. Recomandăm folosirea materialelor vizuale, videoclipuri, desene etc.
Instrumentele online pe care le putem folosi în această perioadă de e-learning: Zoom este o platformă de conferințe video la care pot participa până la 100 de persoane, iar câteva dintre funcționalități includ: trimiterea de mesaje și de fișiere de orice tip și screen share-ul, care îi oferă profesorului posibilitatea de a împărtăși cu elevii informații prin urmărirea ecranului laptopului.
A doua aplicație ce poate fi folosită este Discord. Am recomandat această aplicație deoarece este extrem de cunoscută în rândul elevilor, știu să o folosească și, foarte important, să o instaleze și să o personalizeze. Pe Discord putem crea împreună cu elevii un server al nostru pe care vorbim și care are suficiente canale pentru #teme, #anunțuri, #lecții etc.
Cea de-a treia platformă pe care o putem utiliza este Google Classroom, o clasă virtuală în care profesorul poate trimite documente și nota elevii pe baza unor teme sau teste realizate în Google Forms. Kahoot aproape că nu mai are nevoie de nicio prezentare, fiind o aplicație extrem de iubită atât de elevi cât și de profesori. Am ales să discutăm de ea în contextul în care putem începe sau încheia oricând o sesiune online cu un quiz creat pe Kahoot, având astfel garantată implicarea elevilor.
Penultima resursă prezentată a fost Canva, un website de design grafic cu ajutorul căruia profesorii pot crea orice tip de material vizual – prezentări, postere, bannere etc., iar ultima, Quizlet, permite profesorilor să creeze teste noi, complexe, cu itemi variați pe care le pot trimite elevilor pe mail sau direct pe platforma Google Classroom. Quizlet oferă acces premium gratuit până în data de 20 iunie 2020.
Metodele de predare aplicate în clasă au un puternic asupra calității educației. Practic, mult din calitatea actului învățării atârnă pe umerii dascălilor: 30% din succesul învățării depinde de comportamentul profesorului. Așadar, la competențele pe care fiecare profesor le dezvoltă în relația cu elevii săi, iar această relație continuă să fie la fel de importantă și în mediul online.
Managementul predării/învăţării on-line în prezent
• Programe de formare continuă pentru cadre didactice.
Programe de asistență parentală pentru familii.
• Conferințe on-line cu manageri, profesori, specialişti din domeniul științelor educației.
• Studii științifico-metodice.
Studii analitice.
• Articole științifice.
Articole de reflecție
• Forumuri de discuţie:
• Schimburi de Bune practici
Cum putem ține lecții online?
Pentru a crea un mediu de învățare cât mai aproape de o clasă reală, avem nevoie de trei tipuri de resurse:
1. O platformă de interacțiune în timp real, cu video și text, cu elevii.Cele mai eficiente platforme pe care le folosesc deja profesorii – Zoom și Google Meet (cu sugestii de alternative unde procesul de a crea o întâlnire online e similar și accesul e gratuit).
2. Aplicații sau platforme de colaborare online, care facilitează schimbul de documente, teste sau teme pentru acasă, între profesori și elevi și înregistrează o evidență a acestora, care permite și feedback din partea profesorului. Aici recomandăm Google Classroom și alternative folosite de profesori, precum Edmodo, EasyClass și ClassDojo, Microsoft Teams.
3. Resurse și aplicații de învățare pe care le poate crea profesorul sau resurse deja existente sub formă de prezentări, lecții, fișe, imagini și clipuri pe care le putem folosi atât în timpul lecțiilor live, cât și ca teme de lucru pentru acasă. Aici lista e mai lungă și include aplicații precum ASQ, Kahoot, Quizziz, Wordwall, Padlet, Twinkl sau Digitaliada, precum și surse de inspirație pentru filme, teme și studiu individual.
Teste și exerciții
· ASQ (Another Smart Question) este o soluție de evaluare creată de soții Cătălin și Ana Ungureanu, pe care elevii o pot folosi independent, pentru a aprofunda și a lucra individual teste și exerciții create în prealabil de profesor. Acesta poate adăuga clipuri video cu explicații, exerciții și teste pentru orice materie și poate urmări rezultatele fiecărui elev direct din aplicație. Profesoara de matematică Ana Ungureanu a explicat pe scurt cum poate folosi un profesor aplicația pentru clasa sa. Găsim explicații video în scurtele tutoriale de pe platformă.
· Quiz-uri prin Kahoot pentru verificarea cunoștințelor și feedback: aceasta este o platformă gratuită folosită de milioane de profesori din întreaga lume cu ajutorul căreia putem crea teste interactive, în care elevii răspund într-un timp limită, folosind un dispozitiv mobil. Odată creat un test, vom putea trimite un cod de acces (PIN) elevilor care îl pot accesa din aplicația Kahoot instalată pe mobil sau pe site-ul Kahoot. Rezultatele răspunsurilor apar la finalul testului, pe un ecran vizibil tuturor. Vă recomandăm să îl folosiți doar ca instrument de verificare a cunoștințelor sau feedback pentru a vedea ce au înțeles, cât de implicați au fost și cum se simt elevii. Aici găsiți un tutorial în română despre cum puteți crea un Kahoot.
· Alternative de aplicații pentru quiz-uri online sunt și Quizizz și Kidibot.ro (pentru aceasta, elevii au nevoie de email)
· Prezentare interactivă cu sondaje de opinie prin Mentimeter: aceasta este o soluție utilă pe care o puteți folosi în cadrul unei prezentări pe Zoom sau Google Meet, când vă partajați ecranul. Cu un cont gratuit pe Mentimeter, putem crea prezentări interactive, la care să adăugam întrebări cu răspuns închis.
Aplicații și jocuri
· Open Board: pe lângă întâlnirea online, când partajăm ecranul, dacă vrem să cream o tablă interactivă pe care să puteți nota în timp ce prezentați, vă recomandăm aplicația Open Board. O putem descărca gratuit și ne putem înregistra cu un cont de unde încărcam documente precum pdf-uri sau imagini pe care să le expuneți pe ecran, în timpul întâlnirii online și pe care puteți face adnotări în timp real, ca și cum ați folosi o tablă interactivă.
· Padlet: o platformă de colaborare online, unde putem crea împreună cu elevii table cu post-it-uri virtuale, imagini, link-uri și documente. Înregistrându-vă cu un email, gratuit, puteți folosi o “tablă” virtuală pe care o puteți împărtăși cu orice elev sau profesor, printr-un link unic, unde fiecare poate contribui (de pe mobil sau laptop) și toți pot vedea contribuțiile celorlalți. Puteți folosi aplicația pentru sesiuni de brainstorming, pentru a aduna lucrările elevilor și a le oferi feedback individual, pentru a le urmări progresul sau pentru a colecta, ca într-un jurnal al clasei, ce au învățat lucrând acasă, ce îi inspiră, ce vor să învețe etc. Aici găsiți un scurt tutorial despre cum puteți crea un cont și o primă tablă virtuală.
· Wordwall: o aplicație unde profesorii pot crea, cu un cont gratuit, joculețe simple de potrivire a cuvintelor, puzzle-uri, quiz-uri și mai multe tipuri de aplicații care susțin învățarea
Resurse și lecții gata de accesat
· Resurse gratuite pentru învățământul preșcolar și primar pe Twinkl România (planificări, prezentări, activități descrise pas cu pas, fișe etc.): ca urmare a închiderii școlilor, Twinkl România oferă o lună de abonament Ultimate gratuit, accesând oferta cu codul ROUTWINKLHELPS. Aici găsiți și un scurt ghid despre cum puteți crea un cont și cum puteți folosi resursele în învățarea la distanță.
· Digitaliada cu resurse pentru învățământul primar și gimnazial: proiectul susținut de Fundația Orange a adunat și premiat sute de materiale - lecții, teste, planificări și prezentări create de profesori din toată țara pe care le puteți descărca direct, selectând disciplina, clasa sau nivelul de dificultate.
· Îndreptar digital - un program gratuit creat de Asociația TechSoup pentru învățători care vor să își ajute elevii să transforme folosirea aplicațiilor digitale mobile în oportunități de învățare, cu resurse exerciții azate pe utilizarea unor aplicații mobile gratuite.
· Lecții video pentru clasele VIII și XII: Teleșcoala unde profesori voluntari țin lecții televizate pentru elevii care se pregătesc de Evaluarea Națională și Bacalaureat, de la ora 9 dimineața pe TVR 2, pe TVR+ și pe canalul de YouTube.com al TVR.
Bibliografie/Sitografie:
Robert J. Marzano- ARTA ŞI ŞTIINŢA PREDĂRII, Editura Trei, Bucureşti, 2015
http://pshihopedagogie.blogspot.com/
https://www.aspireteachers.ro/noutati/2020/3/15/cum-mutam-scoala-online
https://www.qreferat.com/referate/pedagogie/PREDAREA-CONCEPT342.php