Codul proiectului: POCU/73/6/6/108182
Titlul proiectului: „ProForm - PROfesionalizarea cadrelor didactice prin FORMare continuă”
Beneficiar / Partener 1/ Partener 2: Asociaţia Societatea Naţională Spiru Haret pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură
Numele și prenumele expertului: Albeanu Grigore
Poziția în cadrul proiectului: Expert programe formare profesională
Nr. și tipul contractului 229/01.05.2018/ CIM
Categorie expert: Expert termen lung
Investigație și interdisciplinaritate pentru dezvoltarea competentelor specifice STEM
Învăţarea prin tehnici interactive a devenit o necesitate deoarece trebuie formată o gândire adaptivă [1]. În plus, trecerea de la dobândirea de cunoștințe la dezvoltarea abilităților, a valorilor și a atitudinilor necesită instruire concentrată asupra activităților dominate de participarea activă și voluntară a eleviilor în funcție de nevoile, interesele și profilurile lor de învățare.
Un exemplu de abordare nouă pentru realizarea lecțiilor din curriculumul național românesc o reprezintă investigația [2]. Conform sursei [2], este pentru prima dată când programa abordează fizica din perspectiva investigației și are drept țintă majoră alfabetizarea științifică a tinerilor, care le va permite acestora să își dezvolte capacitatea de a face raționamente și găsi soluții. Astfel de iniíative ar fi trebuit introduse odată cu lansarea programului "Scoala altfel", un demers care trebuia înțeles într-un sens mai cuprinzător și anume: schimbarea mentalității cadrelor didactice și acceptarea colaborării cu alți "zei" ai disciplinelor. Acum, nu trebuie să existe o competiție între "zei", ci o colaborare a "zeilor". Niciun "zeu" nu poate fi atotputernic decât cu participarea celorlalți "zei", a elevilor, părinților, autorităților locale și guvernamentale.
"A învăţa să înveţi", se referă la asumarea unor roluri diferite de învăţare în cadrul unui grup .Unele componente ale competenţei matematice (cunoaşterea procedurilor de calcul specifice matematicii; dezvoltarea capacităţilor de explorare / investigare şi de rezolvare de probleme; dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în contexte variate) sunt dezvoltate în cadrul disciplinelor ştiinţifice şi tehnologice (matematică, fizică, chimie, biologie, tehnologie, informatică, tehnologia informaţiilor), care propun explicit sau implicit dezvoltarea acestei competenţe prin rezolvarea unor probleme, prin aplicarea unor principii matematice, metode sau algoritmi în viaţa cotidiană, prin folosirea unui limbaj matematic / ştiinţific în comunicare sau prin atitudini precum respectul pentru adevăr, perseverenţă sau verificarea argumentelor [3].
Pentru disciplina Fizică, "Investigarea ştiinţifică experimentală şi teoretică" trebuie să ducă la [4]:
· Explicarea ştiinţifică a fenomenelor (F1) - elevul trebuie să formuleze explicaţii valide ale fenomenelor naturale, produselor tehnologice,tehnologiilor, punând în evidență implicaţiile utilizării lor pentru societate;
· Evaluarea şi proiectarea investigaţiei ştiinţifice (F2) - elevul trebuie să folosească cunoaşterea şi înţelegerea de tip ştiinţific pentru: identificarea unor întrebări relevante pentru investigația științifică, pentru identificarea procedurilor experimentale adecvate investigaţiei unui anumit fenomen şi pentru propunerea unor modalităţi prin care se poate derula procesul investigativ;
· Interpretarea ştiinţifică a datelor şi dovezilor (F3) - elevul trebuie să fie capabil să interpreteze corect din punct de vedere ştiinţific datele şi dovezile şi să evalueze validitatea şi relevanţa concluziilor.
Pentru disciplina Chimie, "Investigarea comportării unor substanţe sau sisteme chimice", trebuie să asigure îndeplinirea următoarelor obiective [5]:
· Efectuarea de investigaţii pentru evidenţierea unor caracteristici, proprietăţi, relaţii (C1);
· Formularea de concluzii folosind informaţiiledin surse de documentare, grafice, scheme, date experimentale care să răspundă ipotezelor formulate (C2).
În ceea ce privește problematica mediului înconjurător, elevii trebuie să poată dobândi următoarele abilități legate de metodologia cercetării științifice a realității: să opreze cu metode și tehnici de observare obiectivă (M1); să efectueze o analiză științifică a caracteristicilor mediului investigat (M2); să utilizeze tehnici experimentale adecvate în investigațiile științifice (M3); să utilizeze modalități de reprezentare adecvată a fenomenelor investigate (diagrame, hărți etc.) (M4); să producă lucrări științifice originale cu privire la aspectele reale de mediu investigate (M5).
Conform [3], activităţile de investigaţie, cercetare şi experimentare, reale sau virtuale constau în: analiza și descrierea situațiilor oferite de imagini dinamice (TV, video, calculator); analiza scenariilor reale sau simulate, redate grafic (desene, diagrame, alte reprezentări grafice); analiza situațiilor din fotografii, imagini prin satelit, imagini cu raze X etc; analizarea unor situații sub formă de modele; evaluarea activității, autoevaluarea și inter-evaluarea; activități bazate pe explorarea informațiilor furnizate de IT și alte mijloace tehnologice; activități bazate pe explorarea realității - a orizontului local.
Profesorul are un rol deosebit prin imaginarea unor situaţii de învăţare care să valorifice suporturile ofertate spre identificarea unor constatări pertinente.
Vom considera două categorii de investigații: individuale (eventual asistate de un cadru didactic de specialitate a cerințelor dominante), respectiv, în echipă (mai mulți elevi, mai multe cadre didactice). Astfel vom identifica următoarele modele de participare în formarea competențelor STEM, în viziunea noilor provocări:
- Un profesor, Un Elev (1P1E)
- Un profesor, mai Mulți Elevi (1PME)
- Mai Mulți Profesori (cu diferite domenii de specializare), Un Elev (MP1E)
- Mai Mulți Profesori (cu diferite domenii de specializare), mai Mulți Elevi
|
Modelul |
Caracterizare |
|
1P1E |
Rezolvarea problemelor, proiectele interdisciplinare de dimensiuni mici |
|
1PME |
Rezolvarea problemelor, proiectele interdisciplinare de dimensiuni medii |
|
MP1E |
Rezolvarea problemelor complexe, proiecte interdisciplinare de dimensiuni medii |
|
MPME |
Rezolvarea problemelor complexe, proiecte interdisciplinare de dimensiuni mari |
În funcție de problemă/proiect, modelul participativ poate influența atingerea obiectivelor F1, F2 și F3, C1 și C2, respectiv M1-M5, într-o anumită măsură, dar în mod cert, elevul va deveni mult mai interesat de STEM.
Conform [3], activitățile de investigație au, din păcate, doar un caracter ocazional și complementar. În cele mai multe cazuri, acestea sunt activități care exemplifică o anumită realitate teoretică. În cadrul instruirii, ar fi mult mai interesant să se utilizeze fișele factuale ca principală sursă de învățare. În acest context, este evident că stilul de predare modern și contextualizat al unor profesori facilitează accesul elevilor direct la realitatea din jur.
Bibliografie
1. Nectara Elena Mircioagă, Lecții interactive bazate pe investigație și interdisciplinaritate, CNIV 2017, pag. 303-306, online: http://c3.icvl.eu/papers2017/cniv/documente/pdf/sectiuneaD/sectiuneaD_lucrarea48.pdf (ultimul acces 16.03.2019)
2. Fizica, noua programă. Elevii din școlile românești vor învăța fizica prin metoda investigației, 2017. Online: https://ceae.ro/noua-programa-elevii-din-scolile-romanesti-vor-invata-fizica-prin-metoda-investigatiei/ (ultimul acces 16.03.2019)
3. Didactica formării competențelor, UVVG, https://www.uvvg.ro/cdep/wp-content/uploads/2012/06/Didactica-competente-final.pdf (ultimul acces 16.03.2019)
4. Fizica, Programa 2017, ISE, online: https://www.ise.ro/wp-content/uploads/2017/01/Fizica_1.pdf (ultimul acces 16.03.2019)
5. Chimie, Programa 2017, onlineȘ http://programe.ise.ro/Portals/1/Curriculum/2017-progr/26-Chimie.pdf (ultimul acces 16.03.2019)