Predarea hibrid. Avantaje și limite.

La data la care scriu aceste rânduri, Ministerul Educației este în faza prefigurării unor scenarii pentru reluarea școlii în toamnă. Alternativele sunt – exclusiv on line, hibrdi sau față în față.

Deoarece mulți dintre dvs. nu sunt familiarizați cu ceea ce presupune acest tip de predare, materailul de față vine să clarifice niște chestiuni, să arate care sunt avantajele acestui tip de predare (în afara celor evidente, care țin de siguranță), dar și să vă prevină cu privire la limitele sale și la eventualele greșeli care se pot face.

Clarificări conceptuale

Învăţarea hibrid combină predarea faţă în faţă cu cea on-line într-o experienţă cu sens. Aproximativ jumătate din orele de clasă sunt în şcoală, în timp ce cealaltă jumătate permite elevilor să lucreze on-line. Deşi poată părea o formulă clară, este nevoie de o pregătire specială pentru a ne asigura că această predare hibrid funcţionează bine, astfel încât cele două formate să se susţină şi întărească unul pe celălalt. Profesorii trebuie să fie obişnuiţi nu numai cu avantajele predării on-line şi ale celei faţă în faţă, dar şi cum să le unească, îmbine pe termen lung.

1. Avantajele predării hibrid

Există numeroase studii de caz realizate de cercetători din domeniul educaţiei din Europa de Vest si S.U.A. care au urmărit să identifice eficienţa predării (învăţării) hibrid.

Unul din rezultatele importante este că s-a remarcat că elevii preferă acest format. Mai mult, rezultatele învăţării şi achiziţia academică sunt mai substanţiale în cadrul unui curs hibrid decât predarea faţă în faţă sau cea on-line. Cum putem explica acest lucru? Un prim motiv ar fi acela al flexibilităţii: elevii se implică în materialul studiat şi în demonstraţia a ceea ce învaţă; modul cum interacţionează unul cu altul şi cu profesorul. Învăţarea hibrid oferă tot ceea ce este mai bun din cele două tipuri de învăţare unificate. Pe de altă parte, predarea faţă în faţă permite un mod de implicare imediat, în timp real care poate fi dificil de replicat on-line. Dialogul, lucrul în grup, prezentările, şi studiul amănunţit al conceptelor pot fi mai robuste în acest setting, unde aspectele vizuale (cum ar fi feţele confuze) şi interacţiunea imediată poate oferi oportunităţi de învăţare încărcate de sens. Relaţiile colegiale profunde pot fi cultivate între elevi şi profesor, conducând la crearea unei atmosfere de comunitate, aspect mai dificil de atins în on-line.

Pe de altă parte, învăţarea on-line poate excela la capitolele explorare individuală, colaborare inovatoare, abilităţi de operare cu informaţia şi tehnologia şi o stăpânire bună a conţinutului. Elevii pot urmări materiale video şi pot citi articole în mod repetat pentru a întări conceptele învăţate; îşi fac temele într-un timp şi într-un spaţiu care vin cel mai bine în întâmpinarea nevoilor lor individuale şi au mai mult timp să poarte dialoguri scrise cu colegii lor. Discuţiile on-line pe forumuri oferă oportunităţi de dezvoltare a unei explorări mai susţinute şi productive decât în interacţiunea mai rapidă din cursul faţă în faţă. Mai mult, elevii care nu se simt confortabil să vorbească într-o cameră plină de oameni de obicei „înfloresc” şi aduc contribuţii importante on-line. Ambele formate oferă avantaje unice, fapt care face dificilă dacă nu imposibilă reproducerea lor unul în altul. De aceea combinarea celor două într-o experienţă unică poate crea oportunităţi de învăţare puternice. Avantajele merg chiar mai departe: studiile ne arată că învăţarea hibrid conduce la rate mai scăzute de uzură şi o utilizare mai eficientă a resurselor şcolii (în special a clasei şi a parcării). Nu este de mirare că învăţarea hibridă este citată ca cel mai eficient format.

2. Utilizarea eficientă a timpului

Având de a face cu mai puţine ore de curs în care elevii trebuie să stea în bancă comparativ cu învăţarea faţă în faţă, abordarea hibridă face ca timpul să fie un lucru mai preţios pentru elevi şi profesori. De aceea, este vitală concentrarea atenţiei pe modul în care este folosit timpul. În clasa tradiţională, o anumită cantitate (uneori semnificativă) de timp era destinată statului în bancă şi desfăşurării unor activităţi precum: urmărirea unor materiale video, citirea de texte, luarea de notiţe în timpul predării. Într-un curs hibrid, elevii sunt adesea mai implicaţi în aceste tipuri de activităţi în timpul părţii de predare on-line şi petrec timp faţă în faţă mai degrabă pentru a explora mai profund materialele vizionate, analizării lor şi colaborării pentru a genera noi idei. Această abordare a predării seamănă cu ceea ce se numeşte modelul „claselor oglindite” („flipped classrooms”), în care elevii revăd lecturile video şi alte resurse on-line singuri, apoi vin în clasă pregătiţi pentru a merge mai departe cu ceea ce au învăţat (descoperit). Cu toate acestea, învăţarea hibridă este diferită de acest model deoarece în cadrul ei nu se urmăreşte doar recapitularea unui material, fiind mult mai activă.

Aşteptarea într-un curs hibrid, atât pentru elevi, cât şi pentru profesor, este aceea că timpul în care elevul stă în bancă este mai activ şi nu pasiv.

O primă întrebare care se pune în planificarea cursului este: „Pot elevii să facă acest lucru singuri sau în grup?” Acest pas este unul adevărat dacă elevii vin în clasă doar pentru a realiza o temă de citire-recapitulare şi de obicei sunt iritaţi de folosirea inadecvată a timpului, o oportunitate irosită. O dată cu apariţia rapidă a instrumentelor Web 2.0, care se focusează pe colaborarea dintre utilizatori, împărtăşirea conţinutului generat de useri şi networking-ul social, timpul pe care elevii îl petrece on-line poate merge mult dincolo de citirea şi privirea pasivă. Elevii se pot angaja activ cu materialul şi unii cu alţii- chiar pot crea întregi proiecte împreună- toate on-line. Desigur că indiferent de format, trebuie acordat un timp necesar atât introducerii noului material, cât şi oportunităţilor de implicare mai profundă în el.

Posiblităţile şi flexibilitatea oferite de predarea hibrid nu se potrivesc perfect cu cursurile strict on-line sau faţă în faţă. Cheia pentru a atinge potenţialul complet al acestui tip de predare se află în planificare.

Greşeli frecvente în predarea hibrid

· Sindromul „Un-curs-şi-jumătate”. Această greşeală este făcută mai ales de profesorii novici în predarea hibrid. Ei doar transferă materialele pe care le au din predarea faţă în faţă la formatul hibrid ceea ce îi aduce pe elevi într-o situaţie de suprasolicitare: prea mult material de parcurs şi prea multe teme. Astfel, cursul devine ineficient.

· Universuri paralele. Este riscantă simpla preluare de materiale din predarea faţă în faţă. Se ajunge la o lipsă a integrării dintre cele două formate. Temele şi evenimentele nu se leagă unele de altele şi devin elemente disparate ale unui întreg vag în loc de părţi succesive ce alcătuiesc o călătorie cu sens.

· Interacţiune limitată. Este cumva normal să te gândeşti la cursurile hibrid în mod dihotomic (parte faţă în faţă, parte on-line), mai întâi la munca independentă şi mai apoi la colaborare şi interacţiune de grup. Dar nu e nevoie să fie aşa. Poţi avea parte de multă interacţiune elev-elev şi elev-profesor on-line pe forumurile de discuţie, întâlnirile de chat/video sincrone şi utilizarea de instrumente de cooperare on-line.

· Teme sub-utilizate. Chiar şi profesorii care au un grad mare de flexibilitate cu predarea hibrid pot rămâne cantonaţi la un plan de teme de genul „două examene, o lucrare intermediară, o lucrare finală”. Această metodă eşuează în a capta atenţia elevului pentru a învăţa şi a se dezvolta, precum şi în folosirea la maximum a oportunităţilor oferite de predarea hibrid. Vechiul model poate fi înlocuit cu teme mai concrete, simple şi mai frecvente, cu verificări rapide ale învăţării, discuţii on-line, proiecte în care elevii cooperează, portofolii electronice sumative. Acestea vor permite elevilor să demonstreze mai bine ceea ce au învăţat.

Bibliografie

1. Gorzycki, M. (n/d). Hybrid course design and instruction. The Center for Teaching and Faculty Development, San Francisco State University. Retrieved on May 21, 2015, de pe http://ctfd.sfsu.edu/content/hybrid-course-design-and-instruction

2. Lieberman, M. (2019, Feb. 27). Students are using mobile even if you aren’t. Inside HigherEd. Retrieved on June 6, 2020, de pe https://www.insidehighered.com/digital-learning/article/2019/02/27/mobile-devices-transform-classroom-experiences-and

3. Linder, K. (2016). The blended course design workbook: A practical guide. Sterling, VA: Stylus Publishing

4. „Streaming”, https://ro.wikipedia.org/wiki/Streaming

5. Texas State University. (n/d). Hybrid Course Development. Retrieved on May 21, 2015, de pe http://www.its.txstate.edu/departments/instructional_design/hybrid-course-development.html

6. University of Wisconsin Learning Technology Center. (2015). Hybrid courses: Faculty resources: Ten questions for course redesign. Retrieved on May 18, 2015 de pe http://www4.uwm.edu/ltc/hybrid/faculty_resources/questions.cfm

Link-uri către resurse bibliografice utile:

https://scoalapenet.ro/cum-ne-adaptam-la-predarea-on-line/

https://www.edupedu.ro/breaking-ghidul-de-predare-online-pentru-profesori-aprobat-de-ministerul-educatiei-vor-recupera-materia-doar-elevii-care-nu-au-participat-la-invatarea-online/

https://www.suntparinte.ro/predarea-online

http://ismb.edu.ro/index.php/lex/diverse/1579-resurse-utile-pentru-invatare-predare-on-line

https://adfaber.org/7-sfaturi-pentru-predarea-online/

https://www.elearning.ro/predare-si-invatare-cu-suportul-resurselor-web

https://www.educatieprivata.ro/strategii-de-predare-online/

https://newsweek.ro/educatie/masuri-propuse-de-elevi-achizitia-de-tablete-metode-hibrid-de-predare-mai-putini-elevi-in-clasa

https://www.ispringsolutions.com/blog/5-e-learning-tips-to-keep-younger-students-motivated

https://www.theladders.com/career-advice/tips-for-parents-online-learning-with-children

https://www.medicoverhospitals.in/15-e-learning-tips-for-kids-during-covid-19/