Cuceririle ştiinţifice actuale în domeniul psihopedagogic relevă faptul că dascălul  nu mai este doar o sursă de cunoştinţe, ci acestuia îi revine sarcina de a canaliza şi orienta realizarea optimă a posibilităţilor de dezvoltare ale fiecărui elev, prin organizarea şi individualizarea activităţilor şcolare şi preşcolare. Pentru aceasta este absolut necesară cunoaşterea copilului, pentru a pătrunde în esenţa individualităţii sale şi a grupurilor sociale din care face parte şi de a determina starea de maturizare psihică, intelectuală şi socială a acestuia, în vederea dirijării şi determinării unei evoluţii reale a personalităţii individului. Aşadar, cunoaşterea copiilor nu presupune numai o acţiune constatativă, ci o activitate cu un pronunţat caracter formativ.
            Cunoaşterea psihologică a elevului este realizată de către cadrul didactic,  nu în ultimul rând de către părinţi (care furnizează informaţii valoroase acestui proces de cunoaştere organizată pe baze ştiinţifice), dar şi de către specialişti psihologi. Fiecăreia dintre persoanele enumerate îi revine un loc aparte în realizarea acestui proces de cunoaştere a fiecărui elev. Toate acţiunile îndreptate în acest sens au la bază identificarea suporturilor copilului ca personalitate şi proiectarea corectă a strategiilor educaţionale, favorizând, în fiecare etapă a dezvoltării, valorificarea şi amplificarea potenţialului nativ.


          Pentru a ajunge la o cunoaştere cât mai completă şi complexă a elevului  se parcurg o serie de etape în colectarea informaţiilor. Toate datele obţinute constituie obiectul unui aşa-numit  portofoliu  în care se adună, în diferite prezentări, informaţiile esenţiale, cu rol diagnostic şi predictiv cu privire la personalitatea şi comportamentul elevului.Portofoliul poate să conţină: caracterizarea psihopedagogică analitică,  fişe psihopedagogice,  chestionare, teste şi probelor aplicate în procesul educaţional,  copii ale unor fişe/ certificate medicale, consemnări ale unor specialişti (logoped, psiholog şcolar, asistent social, etc), atunci când este cazul,   produse ale activităţii copilului (desene, fişe de lucru, colaje, poze, etc.),  diplome, calificative sau alte distincţii primite.

Există mai multe modalităţi de cunoaştere psihologică a elevului, printre care  şi  testele proiective.

Acestea sunt de mai multe tipuri:

·         teste proiective de completare (a unei fraze, a unei povestiri, a unui desen) plecându-se de la un anumit cadru stimulativ;

·         teste proiective de producţie, în care se cere subiectului sã deseneze, picteze, modeleze, să construiascã liber – punctul de stimulaţie fiind materialul sau eventual tema;

·         teste proiective de observaţie în care se construieşte o situaţie slab structuratã.

TESTUL ARBORELUI constă în desenarea pe o coală de hârtie a oricărui tip de copac care să nu fie brad. Concepţia originală a lui Koch a fost modificată de Storra care a propus ca subiectul să deseneze după primul desen pe altă foaie un alt arbore. Pus în faţă situaţiei de a repeta desenul, se pierde automat orice inhibiţie, pacientul nu se mai simte examinat, fiind mult mai sincer. Dacă primul desen reprezintă personalitatea aparentă a clientului, al doilea arbore oferă imaginea profundă şi reală a acestuia. Acest fapt are avantajul că face să apară imediat orice conflict nevrotic cu structuri native, defensive şi compensatorii. Identitatea dintre cei doi arbori succesivi demonstrează rigiditatea personalităţii, pe când o certă diferenţă este un indice al unor sisteme defensive valide şi normale. Urmărind desenul celor doi arbori nu se evidenţiază numai o eventuală diferenţă în ceea ce individul este şi în ceea ce vrea să pară, dar orice alte semne patologice.
Câmpul grafic al foii este identificat cu spaţiul vital care este structurat de reprezentările pacientului în funcţie de arhetipuri care îşi au originea în inconştientul colectiv.

Rădăcinaeste simbolul legăturii cu materia, inconştientul şi începutul primordial.
Trunchiul este elementul de susţinere, de suport al coroanei, el reprezintă ceea ce este stabil, durabil, central şi neperisabil, fiind simbolul structurii personalităţii clientului.
Exteriorul coroanei, extremităţile ramurilor sunt zone de contact între interior şi exterior, dând informaţii despre raportul pe care le are individul cu mediul. Marginile foii capătă semnificaţiile unor limite şi sunt resimţite uneori ca obstacole sau zone de sprijin.
Înainte de a trece la examinarea propriu-zisă a parţilor principale ale arborelui şi a raporturilor existente între acestea, respectiv a aşezării copacului în pagină, se apreciază impresia globală, de ansamblu a desenului (armonioasă, monotonă, lipsită de viaţă, confuză, dinamică, dezordonată, delicată, violenţă, solidă, complicată, tensionată).
Testul se încadrează în categoria instrumentelor clinice de descriere, rezultatele constituind baza unei analize preliminare care  identifică prezenţa unor aspecte precum: întârzierea mintală sub forma retardului parţial sau a infantilismului pur; simptomele regresive sau fixaţiile la un anumit stadiu de dezvoltare, degenerescenţa; tulburările de gândire sau de atenţie; aspecte nevrotice ale personalităţii cum ar fi sadismul, agorafobia, nevroza obsesională; trăsături psihotice precum ar fi tendinţele depresive sau cele maniacale, schizofrenia; existenţa unor traumatisme în istoria subiectului.
Această tehnică proiectivă poate fi utilizată într-o gamă foarte variată de domenii, însă după cum este menţionat în cartea „Testul arborelui” a lui K.Koch, tehnica se aplică cu pondere în:
A) Domeniul educaţional, pentru investigarea unor aspecte precum: maturizarea generală şi afectivă; sociabilitatea; bogăţia şi complexitatea afectivă; capacităţile adaptative; aspiraţiile subiectului, dorinţele şi nevoile sale; modalităţile de identificare ale subiectului; problemele de adaptare (agresivi-tate, enurezis, mitomanie, tendinţe depresive sau maniacale); decalajul între nivelul de dezvoltare mintală şi rezultatele şcolare; existenţa unor traumatisme afective (recente sau trecute).
B) Domeniul clinic şi al sănătăţii, pentru depistarea şi cercetarea mai amănunţită în ce priveşte:organizarea/dezorganizarea personalităţii; maturizarea/ imaturitatea afectivă şi atitudinală; raportul dintre instanţele persona-lităţii (Sine, Eu şi Supraeu) şi mecanismele de apărare utilizate în cazul unui dezechilibru existent între acestea; eventuale puncte de fixaţie ale subiectului; trăsăturile nevrotice: anxietate, depresie, nervozitate, agresivitate, imaturi-tate, aspecte regresive, problematici sexuale, tendinţe obsesionale, ambivalentă; tendinţele psihotice şi indicii de toxicomanie; tulburările de personalitate; elementele de psihosomatică.
Simplu şi rapid, testul este valabil pentru copii, cât şi pentru adulţi, iar practica a dovedit că el funcţionează ca un excelent detector al dezvoltării psihice, ajutând la înţelegerea şi abordarea elevului , în complexitatea şi devenirea lui.

Tema arborelui solicită proiecţia unei lumi interioare, prin intermediul unor mişcări grafice pe care voinţa conştientă nu le alterează;este proiectat grafic într-un spaţiu simbolic cu semnificaţii arhetipale. Marginile foii capătă semnificaţiile unor limite şi sunt resimţite uneori ca obstacole sau zone de sprijin.

Interpretare:

Pasul nr. 1: se analizează aşezarea în pagină: aşezarea normală este în centru (distanţă de 15% de margini)

·       privim axele + – se îndoaie foaia:
– partea stângă a paginii: – proiecţia unor aspecte care ţin de trecut, pasivitate, introversie, dependenţă de afectivitatea maternă (depresie)
– partea dreaptă a paginii: – proiecţii care sunt legate de viitor, activism, extroversie, relaţia cu autoritatea parentală (optimism)
– partea superioară: – suportă reprezentări care ţin de conştient, relaţia cu aspiraţiile, cerul,proiecţia spirituală
– partea de jos: – inconştientul, relaţia cu originea, cu pământul, fiecare copac este înrădăcinat în pământ. (conceptul lui Young – inconştientul colectiv pentru că toţi copacii sunt înrădăcinaţi în pământ)

·       semnificaţia fiecărui cadran:
– partea stângă sus: zona de proiecţie a pasivităţii (zona spectatorului vieţii)
– partea dreaptă sus: zona confruntării active cu viaţa
– partea stângă jos : zona conflictelor legate de debut, regresie, fixaţii la stadii primitive ale existenţei
– partea dreaptă jos: zona pulsiunilor, zona nostalgiei pământului

·       fiecare colţ este dominat de un semn:
– colţul din stânga sus: este simbolizat de aer, emergenţă spre afară
– colţul din dreapta sus: este simbolizat de foc, aspiraţie, ceva care se consumă
– colţul din stânga jos: apa – simbolul inconştientului
– colţul din dreapta jos: pământul – reprezentări legate de materie, de cădere, de infem.

Pasul nr. 2: se analizează calitatea desenului, adică mărimea desenului:
– un copac mic – o persoană care se vede neînsemnată, un eu slab, sentimente de depresie
– un copac mare – un entuziasm compensatoriu (compensează un anumit deficit)

·       Pasul nr. 3: se analizează perspectiva:
– copac schiţat – pentru că subiectul nu se implică, fie pentru că este plictisit, fie că este nesigur pe el;
– copac bine conturat + iarba + floricele + etc => nevoie de suport

·       Pasul nr. 4: se analizează calitatea liniilor:
1. se dă subiectului creion şi gumă şi ne legăm de simbolistica zonei pe care subiectul o şterge – linii putemice : – agresivitate (indivizi agresivi) – linii subţiri: – fragilitate, insecuritate
2. Subiecţii care desenează la modul impulsiv: – tendinţa de exteriorizare şi impulsivism
3. Liniile îngrijite : – autocontrol ridicat
4. Linii prea îngrijite : – rigiditate

Pasul nr. 5: se urmăreşte simetria:
– simetric: predomină logicul, raţionalul, controlul – perfect simetric: rigiditate, compulsivitate (compulsivitate = oamenii nesiguri de un gest pe care l-au făcut – ex.: controlează dacă au închis uşa de 7 ori), trecerea la act.
– nesimetric: prezintă tendinţa de exteriorizare necontrolată Omiterea unei anumite părţi a desenului, nu este accidentală – subiectul refuză să se gândească la problema respectivă. Ex.: – nu desenează coroana: – conflict în relaţiile sociale – nu desenează trunchiul: – nu desenează eul

Pasul nr. 6: umbrirea:- anxietate legată de simbolistica zonei respective – înnegrirea – agresivitate

Pasul nr. 7: sugestia pe care ne-o crează arborele: dacă este falnic sau caraghios

Pasul nr. 8: dacă pe trunchi este desenat un ciot sau o scorbură, înseamnă că în decursul existenţei, a existat un eveniment care l-a marcat pe individ (un accident) – indicele lui Wittgenstein ne spune la ce vârstă s-a produs tragedia respectivă. Se măsoară desenul în mm. Calculăm vârsta în ani şi luni şi împărţim H (înălţimea întregului desen) la vârsta
– x indicele lui Wittgenstein.
– măsurăm în mm de jos la punctul unde apare ciotul =h (înălțimea până la care apare ciotul) şi împărţim la x (indicele lui W.)
– h/x = vârsta traumatismului

Ex.: – subiectul are 40 ani – arborele are 120 mm – linia stg. este întreruptă la 12,9cm de la baza => 12,9 / 3 = 4,3 ani

Puncte reper de interpretare a diferitor laturi ale personalităţii, preluate din cartea „Testul Arborelui” de Denise de Castilla:

      • Introversiunea:

Arbore foarte mic;

Baza trunchiului închisă sau încercuită;

Situare în stânga paginii ( agăţare de trecut, teamă de a se implica în relaţiile cu ceilalţi, teamă de contact);

Absenţa uneori a coroanei şi frunzişului;

Înnegriri ( anxietate) ;

Coroana complet închisă;

Arborele crescut din ghiveci;

Ramuri schiţate dintr-o singură linie.

·    Extraversiunea:

Arbore mare;

Frunziş des;

Marginile frunzişului sunt fine, adeseori rotunjite, cu deschideri;

Obiecte diverse desenate în frunziş sau în jurul arborelui ( nevoie de schimbare şi de contact)

·    Imaturitatea:

 Baza foii este luată că bază a arborelui;

 Forme repetitive;

Neîndemânare grafica;

 Trunchi sudat – trunchi S ( care intră în frunziş, după Koch);

Ramuri desenate dintr-o singură linie

Toate aceste caracteristici pot indica o lipsă de maturitate afectivă şi, eventual, o inhibare a dezvoltării intelectuale.

·    Debilitate:

 Forme sărace şi infantile;

 Linii frustre şi neregulate;

Stereotipii ( exagerării ale regularităţii);

 Absenţa liniei solului;

 Ramuri trasate dintr-o singură linie;

 Trunchi conic;

 Trunchi separat de frunziş printr-o linie.

·    Anxietate – angoasă:

 Înnegrire a liniei solului, rădăcinilor, trunchiului, ramurilor, frunzişului;

 Presiune susţinută sau spasmodică;

 Arbore mic;

Arbore situat în stânga paginii;

 Linii trasate discontinuu;

Arbore foarte stufos; •

Ramuri lipsite de frunze.

·    Nervozitate:

 Liniile desenate se întrepătrund, se întretaie şi se amestecă în frunziş;

 Frunzişul este neregulat, cu linii confuze;

Înnegriri;

 Linii ascuţite ( releva în egală măsură agresivitatea);

 Baza trunchiului este barata şi înnegrită;

 Apăsare insistentă şi spasmodica;

Linii necontrolate ( control emotiv deficitar);

Linii retuşate, în zigzag.

·    Tendinţa depresivă:

 Frunziş căzut ( tip salcie plângătoare);

 Trunchi discontinuu, linii spasmodice; •

Arborele este mic, cu ramuri fără frunze, trasate din linii unice;

 Porţiuni înnegrite ( semn de angoasa);

 Sisteme de linii trasate în direcţii opuse în frunziş;

 Semne de nervozitate ( linii discontinue, retuşate…);

Linii uşor trasate ( lipsa de sprijin).

·    Impulsivitatea:

 Ramuri în formă de tub;

 Linii aruncate, lansate;

 Înnegriri;

Linii spasmodice;

Linii trasate în direcţii opuse.

·    Agresivitatea: 

 Unghiuri ascuţite;

 Înnegriri;

 Linii frânte sau unghiulare;

 Săgeţi îndreptate înspre trunchi ( autoagresivitate), sau înspre interior;

Rădăcini nuanţate şi multiple;

Trunchi rugos, înnegrit sau „zebra”;

 Ramuri sau frunze ascuţite;

 Ramuri tubulare;

Frunze de ilex.

·    Probleme sexuale:

Rădăcini importante, ascuţite, răsucite, cu linii frânte;

 Linia solului haşurata sau în unghi;

 Înnegriri la baza arborelui;

 Baza arborelui acoperită de tufe şi ierburi;

 Ramuri tubulare ( impulsivitate);

Ramuri încrucişate ( ambivalenta);

Arbore crescut în ghiveci;

·    Nevroze şi psihoze:

 Arbore mic sau foarte mare ( sentiment de inferioritate sau exaltare imaginativa);

 Înnegriri ( anxietate, angoasa);

 Frunziş imens şi apăsător ( control imaginativ deficitar);

Îngustare a trunchiului ( blocaj al încărcăturii afective);

 Rădăcini mari şi îndreptate în jos ( probleme sexuale);

 Trunchi împărţit în două ( divizare a personalităţii);

Ramuri fără frunze ( lipsa de contact şi schimburi cu altcineva);

 Crestături în partea stângă a trunchiului ( traumatism în trecut);

 Coroană diformă şi neregulat desenată ( lipsa unei înlănţuiri logice a ideilor);

 Forma infantilă (regresie);

 Ramuri frontale ( probleme psihologice);

Apăsare spasmodica în trasarea liniilor ( agresivitate);

 Repetarea unor motive diferite: cercuri, etc. ( tendinţa obsesionala, perseveraţie);

Încrucişarea ramurilor ( ambivalenţă);

Linii retuşate ( anxietate);

 Coroana căzută (tendinţa depresivă);

 Forme inautentice ( rupere de realitate).

·    Alcoolismul:

 Linii tremurate;

Linii fine şi fără suport, discontinue câteodată;

 Mici semne repetate, înnegriri, forme rotunde în coroană ( tendinţa de perseveraţie);

 Coroana căzută ( semn al depresiei);

 Lărgiri şi îngustări ale trunchiului ( blocarea încărcăturii afective);

 Ramuri întrepătrunse în coroană ( contradicţie intimă);

 Arbore crescut din ghiveci ( sentiment de închidere în problemele personale).

Testul arborelui, unul dintre cele mai cunoscute, mai uşor de făcut si mai utilizate in psihanaliza si psihoterapie, mizeaza pe legatura dintre personalitatea fiecarui om si modul in care aceasta se reflecta in desenul unui arbore. Astfel, printr-un simplu desen, fiecare poate afla lucruri tulburatoare despre sine, despre meandrele subconstientului personal.

BIBLIOGRAFIE:
1. De Castilla Denise(2004) , Testul arborelui, Editura Polirom, Iaşi;
2. Dumitrascu Nicolae (2005), Tehnici proiective în evaluarea personalităţii, Editura Trei Bucureşti
3. Karl Koch,(2002) Testul arborelui- diagnosticul psihologic cu ajutorul testului arborelui, Editura Profex, Timişoara,
4. Minulescu Mihaela (2001) Tehnici proiective, Editura Titu Maiorescu, Bucureşti

 

SITOGRAFIE:

https://andreivocila.wordpress.com

https://clicpsihologic.ro/

https://insidejurnalpsihoterapieintegrativa.wordpress.com