Școala incluziva trebuie sa recunoasca diferite cerinte educationale ale copiilor ,sa reactioneze adecvat la acestea ,sa asigure o educatie de calitate pentru toti . Diferentele dintre copii sunt firesti, iar scoala trebuie sa dispuna de servicii adecvate care sa actioneze continuu pentru a intampina cerintele educationale speciale .
Cu toții trebuie sa ne punem urmatoarele intrebari ;
-De ce nu pot face progrese semnificative în invătare toti elevii dintr -o clasă?
-Cum pot fi sprijiniti să progreseze in invatarea de tip școlar, elevii care întâmpină dificultăți?
Metodele activ-participative utilizate în practica instrumental- educational, permit elevului satisfacerea cerințelor educationale prin efort personal sau în colaborare cu alți colegi. Specific acestor metode este faptul că se stimulează interesul pentru cunoaștere , este facilitat contactul cu realitatea inconjurătoare , sunt subordonate dezvoltarile mintale si nivelului de socializare al elevilor.
Aplicarea metodelor de invatamant prin cooperare, a evidentiat o serie de rezultate dintre care cele mai evidente sunt :
- cresterea motivației elevilor pentru activitatea de invatare;
- increderea in sine bazata pe acceptarea de sine;
- atitudine pozitiva fata de personalul didactic , disciplinele de studiu si continutul acestora ( de cele mai multe ori continutul lectiei sufera o serie de modificari si adaptari care sa favorizeze spiritul de investigatie , descoperirea noului si cooperarea intre elevii clasei )
- relatii mai bune mai tolerante cu colegii , indiferent de apartenența etnică sau culturală , clasa sociala , capacitatea intelectuală sau unele deficiențe ale colegilor;
- capacitate sporită de a percepe o situatie , un eveniment sau o serie de obiecte si fenomene si din perspective celuilalt.
Lecțiile bazate pe invățare prin cooperare prezintă câteva caracteristici importante :
- raspunderea individuală se evalueaza frecvent, performanta fiecarui elev care trebuie sa ofere un raspuns In nume personal sau in numele grupului ; iar rezultatele se comunica atat elevului , cat si grupului din care face parte
- interactiune directa - elevii se ajuta unii pe altii incurajandu-se si impartasindu-si ideile explica celorlalti , discuta ceea ce stie , se invata unii pe altii
- interdependenta pozitiva--elevii realizeaza ca au nevoie unii de altii pentru a duce la bun sfarsit sarcina grupului ,
- deprinderi interpersonale si de grup mic - grupurile nu pot exista si nici nu pot functiona eficient daca elevii nu au si nu folosesc anumite deprinderi sociale ( conducerea, luarea deciziei , increderea reciproca , comunicarea , managementul conflictelor
- procesarea in grup - elevii au nevoie de momente pentru a vedea cât de bine si-au atins scopurile si cat de eficiente au fost in grup ; invatamantul monotorizeaza in permanenta activitatii de inavatare a grupurilor , le ofera feedback ( lor si intregii clase ) intervine si corecteaza eventualele confuzii sau raspunsuri incomplete
Structura unei lectii alcatuite pe baza metodei active participative este diferita de structura unei lectii clasice .Momentele principale unei lectii corespund unor etape bine definite si anume :
a) evocarea - interpretarea cunoștintelor noi prin prisma cunoștintelor anterioare;
b) realizarea / construirea activă a sensului-- participarea activă din partea elevului;
c) reflecția - reevaluarea si reconstruirea / resistematizarea cunsotintelor anterioare.
Pentru fiecare moment sau etapa a lectiei se pot folosi o serie de metode sau tehnici de lucru , incluse intr-o strategie adaptata disciplinei , continutului , varstei si performantei elevilor . Iata cateva posibile strategii de invatamant prin cooperare care pot fi aplicate cu mare eficienta si in conditiile scolii incluzive : predictiile in perechi , ganditi - lucrati in perechi - comunicati , rezumati - lucrati in perechi - continuati , stiu / vreau sa stiu / am invatat , brainstormingul si brainstormingul in perechi , activitatea dirijata de citire-gândire , interviu intre trei etape , creioanele la mijloc , unul sta ceilalti circula , turul galeriei , jurnalul cu dubla intrare , eseul de 5 minute , cubul , bulgarele de zapada , ciorchinele.
Lista metodelor si tehnicilor este foarte vastă si poate fi imbogătita si cu alte variante in functie de imaginatia si creativitatea cadrului didactic. Principalele argumente care justifica eficienta acestor metode activ participative sunt :
- diversitatea - elevii sunt liberi sa faca speculatii , apare diversitatea de opinii si idei , este incurajata libera exprimare a ideilor . Sunt situatii in ca un singur raspuns este corect , iar cadrele didactice trebuie sa fie oneste cu elevii, mediind procesul prin care acestia ajung la raspunsul corect ( in multe cazuri acest lucru este mai important decat raspunsul insusi deoarece se incearca evitarea adevarului unic exprimat intr-o forma categorică de catre profesor si sprijinirea elevilor de a ajunge sa se convinga singuri de adevarul respectiv - o forma democratică de abordare a procesului educațional )
- permisiunea - de cele mai multe ori elevii asteaptă ca profesoruln sa le dea ,, singurul raspuns bun ' ceea ce reduce eficienta si productivitatea invatarii ; astfel elevii sunt incurajati sa fie spontani , sa exprime liber ceea ce gandesc despre o anumita tema.
- respectul - elevii sunt ajutati sa inteleagă ca opiniile lor sunt apreciate si respectate de colegi si fiecare este dator sa respecte opinia celorlalti
- valoarea - cand elevii isi dau seama ca opinia lor are valoare se implica mai activ in activitatea de invatare
- ascultarea activă - elevii se ascultă unii pe altii si renuntă la exprimarea unor judecati pripite sau la impunerea propriului punct de vedere
- increderea - elevii constientizeaza propria lor valoare si devin mai increzatori in propriile forte
Toate aceste elemente au implicatii directe si indirecte asupra componentei afectiv motivationale care influenteaza fundamental conduita elvului in cadrul activitatii din clasa atat fata de profesor ( care este interesat ca partener si nu ca autoritate inflexibila in raport cu cerintele si dorintele lor de invatare si cunoastere ) cat si fata de colegi facilitand increderea reciproca , comunicarea , cooperarea si intercunoasterea dintre elevi )
Proiectarea unei lectii bazate pe valorificarea metodelor activ-participative si pe cooperare in invatare pot fi prezentate astfel ( procesul planificarii si proiectarii lectiei a fost impartit in trei etape):
- Motivatia fata de lectia respective
- cum se leaga subiectul ales de alte teme pe care elevii le-au studiat deja sau cum pot fi valorificate deprinderile formate deja in contextual lectiei noi
- cum ii va pregati noua lectie pe elevi sa poata intelege mai bine disciplina respective
- in ce masura lectia noua are in vedere experienta personala a elevilor si interesele lor pentru invatare
- ce informatii din aceste lectii pot fi descoperite sau construite de elevi ?
- cum poate fi structurat continutul noii lectii pentru a stimula o gama larga de raspunsuri personale din partea elevilor ?
- cum poate fi examinata tema din perspective interdisciplinara ?
- Stabilirea obiectivelor lectiei
- obiective de proces - se refera la formarea , dezvoltarea sau consolidarea unor deprinderi si capacitati
- obiective de continut - se refera la insusirea si cunoasterea continutului noii lectii
- Conditii prealabile
- cunostintele anterioare ale elevilor
- capacitatea de a folosi procesele de invatare propuse de lectie
- Evaluarea ( ce dovezi vom avea ca elevii au invatat continutul lectiei noi ? )
- sa evoce anumite informatii din continutul lectiei
- sa utilizeze in mod adecvat anumite procese de gandire si invatare
- Managementul resurselor si timpul
- ce resurse sunt necesare in cadrul lectiei ? ( texte , miijloace , aparatura etc .)
- cum voi gestiona timpul ? - este intrebarea cea mai des invocate in cazul acestor tipuri de lectie . Fara o experienta minima de utilizare a metodelor interactive exista riscul crizei de timp si parcurgerea rapida a continutului in detrimental calitatii si eficientei activitatii respective.
- Lectia propriu-zisa - desfasurarea lectiei include urmatoarele secvente principale
- Evocarea - are in vedere formularea de catre elevi a unor scopuri si/sau a unor intrebari pentru invatare
- cum vom trezi curiozitatea elevilor
- cum ii vom determina sa-si aminteasca cunostintele anterioare ?
- cu ii vom mobilize sa formuleze intrebari ?
In aceasta secventa se pot utiliza diverse metode prin care sa se evoce cunostintele anterioare ( brainstormingul , stiu / vreau , sa stiu / am invatat , ciorchinele , activitatea dirijata de citire gandire , predictiile in perechi , ganditi / lucrati in perechi , ganditi / lucrati in perechi ) si sa identifice prioritatile in cunoasterea noilor continuturi
- Realizarea / Construirea sensului - urmareste modul cu va fi explorat continutul lectiei de catre elevi si are un caracter foarte flexibil
- Ce continut vom folosi si cum va fi prezentat ?
- Care este activitatea elevilor pentru a ajunge la intelegerea continutului ?
Si in aceasta etapa exista o gama diversa de strategii si metode la indemana invatatorului , unele avand o continuare fireasca din prima etapa , care pot parcurge inclusive si a treia secventa ( stiu / vreau sa stiu / am invatat , activitatea dirijata de citire gandire , predictiei in perechi , gandeste / lucrati in perechi / comunicati , rezumati / lucrati , unul sta , ceilalti circula , interviu in perechi )
- Reflectia - sau modul cum vor folosi elevii continutul lectiei ; explicarea implicatiilor , intelesul noilor cunostinte in lumina propriei experiente sau atitudinea fata de problemele pe care le ridica unele texte . Aceasta secventa se caracterizeaza in :
- discutii reflexive sau teme scrise
- utilizarea deprinderilor sau conceptiilor dobandite in mod dirijat
Aceasta etapa poate continua si dupa finalizarea lectiei , in afara clasei sau dupa o perioada mai lunga sau mai scurta de timp , in cadrul unor lectii viitoare la etapa de evocare , iar strategiile si metodele des folosite in aceasta secventa sunt : linia valorica , stiu / vreau sa stiu / am invatat , turul galeriei , scrierea liberea etc .
- Incheierea lectiei - modul cum se va incheia lectia apartine in totalitate invatatorului . De exemplu dupa o ora de stiinte care incepe cu precizarea fenomenelor , observatii si discutarea cauzelor si efectelor , este important pentru elevi ca ei sa sintetizeze , intr-o forma concisa , legea sau mecanismul de producere a unui fenomen asociat cu activitatea practica desfasurata in decursul orei , dupa o ora de literature , incheierea lectiei poate sa rezume la o interogatie care sa incite elevii pentru investigatii si analize dupa programul scolar
- Dupa terminatia lectiei - pot urma activitati de extindere a cunostintelor si deprinderilor dobandite . Altfel spus , cum putem aplica noile informatii si in alte conditii sau in alte investigatii , ce intrebari au ramas care mai trebnuie aprofundate ( cu fise de observatii , analize individuale , referate , identificarea unor situatii , texte , experimente , probleme , evenimente sau fenomene similare ) realizarea unor eseuri , investigatii independente , postere , colectarea unor date dintr-un anumit domeniu
Marele avantaj al acestor metode consta in valentele lor formative si posibilitatea evaluarii continue si obiective a elevilor . Dezavantajul consta in dificultatea aplicarii lor intr-un sistem rigid , cu un program aglomerat pentru elevi si cu un continut supradimensionat pentru majoritatea disciplinelor .
Forma fundamentala si cea mai importanta de suport , pentru ca toti elevii sa invete cu success in scoli care aspira la realizarea educatiei incluzive este in primul rand sprijinul acoradat shiar de catre invatator clasei .
In acelasi timp insa date fiind dezavantajele si dificultatile pe care unii elevi le intampina in scoala este adeseori oportun sa fie avute in vedere si alte resurse din afara clasei , care pot fi uneori si servicii specializate . Provocarea de baza este aceea de a fi mai intai utilizate orice resurse disponibile la nivelul scolii , daca este necesara completarea si sprijinirea muncii cadrelor didactice