Sindromul gândirii accelerate – SGA este problema societăţii moderne. După cum spune scriitorul şi psihiatrul Augusto Cury, care a descoperit şi definit SGA – sindromul gândirii accelerate.

 

Educația trece printr-o criză fără precedent în istorie. Elevii se simt daţi la o parte, tot mai mulţi profesori se plâng că aceștia nu se concentrează, nu au plăcerea de a învăţa și sunt agitaţi. A cui este vina? De vină ar putea fi "sindromul gândirii accelerate" (SGA), spun specialiștii, iar pentru profesori devine o provocare să îi facă faţă.

 

Prima deprindere a unui profesor este aceea de a înţelege mintea elevului și de a găsi răspunsuri deosebite, diferite de cele cu care elevul este obișnuit.

 

 

Ultimul secol este caracterizat de sociologi ca fiind un secol al hedonismului, a omului căzut sub robia simţurilor. Consecinţele pervertirii simţurilor sunt obezitatea, bolile metabolice, dependenţele etc.

 

Viteza gândirii s-a schimbat, mai ales dacă ţinem cont de efectul imagisticii asupra dezvoltării intelectuale și psihice a copilului, atenţionează specialiștii. Mai exact, efectul televizorului și al Internetului. Privitul îndelung la ecrane dezvoltă activitatea emisferei cerebrale drepte, răspunzătoare de activitatea și atitudinea pur emoţională – adică reacţie fără gândire îndelungată. În același timp emisfera cerebrală stângă – cea răspunzătoare de gândirea critică – este inhibată. Mai mult, pe măsură ce imaginea ocupă tot mai mult loc în viaţa omului, capacitatea de înţelegere și folosire a informaţiei sonore și scrise scade. Rezultatele inconștiente ale acestui fapt sunt grave.

 

Profesorii pierd capacitatea de a influenţa lumea psihică e elevilor. Gesturile și cuvintele lor nu au impact emoţional și, în consecinţă, nu sunt arhivate în mod privilegiat, astfel încât să producă mii de alte emoţii care să stimuleze dezvoltarea inteligenţei.

 

Viteza gândurilor nu poate fi crescută în mod permanent. Dacă am face-o, s-ar produce o diminuare a concentrării și o creștere a anxietăţii. Este exact ceea ce se întâmplă cu elevii noștri.

 

Anxietatea din sindromul SGA generează nevoia de noi stimuli. Principiul este același cu cel din cazul dependenţei de droguri.

 

Sarcina cea mai importantă a educaţiei este transformarea fiinţei umane în propriul ei lider - lider al gândurilor si emoţiei sale.

 

Școlile din toată lumea îi învaţă pe elevi să conducă firme și aparate, dar nu-i pregătesc pentru a-și controla și să-și ţină în frâu gândurile. Sunt nenumăraţi cei care au succes profesional, dar sunt sclavii propriilor gânduri. Viaţa lor emoţională este disfuncţională. Ei înfruntă lumea, dar nu știu să-și înlăture din minte ceea ce este inutil.

 

 

În atenţia cadrelor didactice:

 

E o grabă absurdă, nejustificată, care te împiedică să îţi concentrezi atenţia TA asupra lucrurilor importante, care contează cu adevărat pentru tine!

 

Astfel, poţi să ratezi o mulţime de ocazii. De oportunităţi incredibile! Pentru că IMPRESIA că NU AI TIMP te domină!

 

Eşti într-o grabă continuă. Şi telefonul te poate determina, în orice clipă să abandonezi complet ceea ce făceai! Și să ieşi complet din starea de concentrare!

 

Ai devenit o marionetă, uşor de manevrat de către oricine care dispune de un alt telefon, şi are numărul tău!

 

Poţi să fii şcolit, blindat cu diplome, bine pregătit, însă vei fi incapabil să ai succes şi să te organizezi eficient dacă nu ţii sub control graba. Şi timpul tău!

 

Accesul la dezvoltare personală, la cunoştinţele privind propriul tău creier, la tehnicile de autocontrol emoţional, la fericire şi împlinire sufletească îţi va fi restricţionat! De propria ta ignoranţă!

 

Ai fost dresat să serveşti societatea, să ştii să manevrezi un automobil, un computer, şi ţi-ai îndreptat întreaga viaţă şi tot efortul de care erai capabil în direcţia formării tale PROFESIONALE.

 

Astfel, ai neglijat tot mai mult viaţa personală, emoţiile tale, autocontrolul lor, dirijarea lor în direcţia potrivită. Şi tehnicile de psihologie aplicată care te pot face mai fericit, şi cu adevărat împlinit sufleteşte!

 

Sindromul gândirii accelerate şi dezvoltarea personală

 

Un proces de dezvoltare personală nu e la îndemâna oricui! Sindromul gândirii accelerate are grijă de tine!

 

Îţi va fi foarte dificil să acorzi prea multă ATENŢIE (nu ai prea mare control asupra capacităţii tale de a acorda atenţie!) unui proces care necesită IMPLICARE, EFORT, TIMP.

 

Vei rămâne captiv în blocajele tale mentale din copilărie. În tiparele mentale disfuncţionale. În prejudecăţile limitative.

 

Eliberarea ta presupune un efort de conştientizare. Iar acesta necesită TIMP.

 

Cu cât câştigi mai mult, cu atât vei cheltui mai compulsiv şi mai incontrolabil. Pe lucruri de care nu ai o reală nevoie!

 

De aceea sindromul gândirii accelerate este ALIATUL societăţii de consum. Care funcţionează tocmai pentru că noi cumpărăm atât lucrurile strict necesare, cât şi muuulte alte chestii absolut inutile!

 

 

Elevii care sufera de sindromul SGA pot prezenta urmatoarele comportamente :
 

 

1) Neputinta de a duce la bun sfarsit activitatea inceputa.

 

2) Incapacitatea de a asculta si urmari.

 

3) Dificultatea de a sta concentrat sau conectat la o activitate.

 

4) Tendinta de a actiona inainte de a gandi.

 

5) Alternarea rapida a unei activitati cu alta.

 

6) Dificultatea organizarii si planificarii actiunilor.

 

7) Dificultatea de a-si astepta randul.

 

8) Pasivitatea - pana la inactivitate, lene.

 

9) Tulburari de comunicare, vorbire incoerenta.

 

10) Insomnie si somnolenta.

 

11) Dificultate de a-si exprima ideile in scris.

 

12) Dependenta de ecrane.
 

 

 

SGA face ca teorii educationale si psihologice ale trecutului sa nu mai functioneze, pentru ca, in timp ce profesorii vorbesc, elevii sunt agitati, nelinistiti, nu se concentreaza. O pesoana cu SGA nu reuseste sa-si administreze gandurile in totalitate si sa-si linisteasca mintea. 

 

 

Mai mult, SGA afecteaza sanatatea psihica prin:
 

 

- amintirea excesiva a ceea ce a fost in trecut, ceea ce dezvolta sentimente de vinovatie

 

- preocupari si griji legate de probleme existentiale

 

- suferinta prin anticipatie
 

 

Profesorul Augusto Curry propune, in cartea ”Parinti straluciti, profesori fascinanti", cateva tehnici care implica schimbari in ambientul social psihic al profesorilor si elevilor:

 

1) Muzica ambientala in sala de curs - are ca scop dezaccelerarea gandirii, calmarea nelinistii, imbunatatirea concentrarii, dezvoltarea placerii de a invata, educarea emotiei.

 

2) Asezarea in cerc - are ca scop dezvoltarea sigurantei, promovarea educatiei participative, imbunatatirea concentrarii, diminuarea conflictelor in sala de clasa, reducerea conversatiilor intre elevi.

 

3) Expunerea prin dialog - are ca scop dezvoltarea constiintei critice, promovarea dezbaterii de idei, stimularea educatiei participative, depasirea nesigurantei, invingerea timiditatii, imbunatatirea concentrarii.

 

4) Umanizarea profesorului - are ca scop dezvoltarea socializarii, stimularea afectivitatii, stimularea intelepciunii.

 

5) Educarea respectului de sine - are ca scop rezolvarea conflictelor din clasa, promovarea cooperarii, a solidaritatii.

 

 

Dr Augusto Cury - Șapte deprinderi ale profesorilor inteligenți

 

Augusto Cury numește profesorii de care generația actuală de elevi are nevoie, profesori fascinanți. Recomandările lui mi se par a fi mai mult decat demne de urmat, așa că iată-le sumarizate aici, în speranța că vă vor inspira și pe voi:

 

 

- profesorii buni au o cultura academică bogată și știu să transmită informațiile in clasă, profesorii fascinanți depășesc însă acest obiectiv. Ei transformă informația în cunoaștere și cunoașterea în experiență. Ei știu că doar experiențele se inregistrează în mod deosebit în memorie și numai ele crează modificari masive, capabile să transforme personalitatea - de aceea ei prezintă totdeauna informațiile în contextul experienței de viață.

 

 

- profesorii buni stapanesc metodologia, profesorii fascinanți au sensibilitate. Schimbati-vă tonalitatea în timp ce vorbiți - astfel veți capta emoția, veți stimula concentrarea și veți calma sindromul gândirii accelerate al elevilor. Un profesor fascinant de matematică, chimie sau limbi straine este o persoană capabilă să-și conducă elevii într-o călătorie fără a se mișca din loc. Un profesor fascinant știe să-și protejeze emoția - el nu lasă ca agresivitatea și atitudinile impulsive ale elevilor să-i răpeasca liniștea interioară.

 

 

- Profesorii buni educă inteligenta logică, profesorii fascinanți educă emoția. Educați emoția cu inteligență. Inseamnă să stimulezi elevul să gândească înainte de a reacționa, să nu-i fie teamă de frică, să-și fie propriul său lider, autor al propriei sale povești, să știe să opereze nu doar cu fapte logice ci cu contradicțiile vietii. A educa emoția inseamnă să se dăruiască fără să aștepte răsplata, să fie conștiincios conștiinței sale, să-și găsească bucurii în stimulii mici ai existenței, să știe să piardă, să-și asume riscuri pentru a transforma visele în realitate, să aibă curaj să înfrunte necunoscutul. Din păcate școlile nu știu sa educe emoția.

 

 

- profesorii buni folosesc memoria ca depozit de informație, profesorii fascinanți o folosesc ca suport al artei de a gândi. Profesorii buni parcurg programa scolară, cei fascinanți deși parcurg și ei programa, obiectivul lor principal este acela de a-i învața pe elevi să gândească și nu să repete informația. Ei formează persoane care sunt creatori ai propriei lor vieți.

 

Toti avem o minte  specială. Unde ajungem depinde de cât de mult ne dezvoltăm arta de a gândi.

 

 

- Profesorii buni sunt sunt maestrii temporari, profesorii fascinanti sunt maestrii de neuitat - ei contribuie la dezvoltarea înțelepciunii, sensibilității, afectivității, seninătății, dragostei de viață, capacității de a-i vorbii inimii, de a-i influenta pe oameni - ei formează persoane umane care vor schimba lumea. Lecțiile sale de viață vor lăsa pentru totdeauna urme adânci în solul conștientului sau subconștientului elevilor săi

 

 

Profesorii buni corectează comportamente, profesorii fascinanți rezolvă conflicte în sala de clasă. profesorii trebuie să își protejeze emoția în fața intensității conflictelor dintre elevi sau elevi - profesor. În momentele de mare tensiune, fiți prieten cu tăcerea. Emoția intensă închide capacitatea de a ne accesa memoria, blocând rațiunea și capacitatea de a gândi. Astfel, reacționăm din instinct și nu ne folosim inteligența. Și nu-i dați agresorului o lecție de morală căci și emoțția lui este tensionată și emoția lui blocată.

 

 

- Profesorii buni educă pentru o profesie, profesorii fascinanți educă pentru viață - ei își învață elevii să fie promotori ai respectului de sine, să ierte, să aleagă și să-și stabilească obiective. Pregătiți elevii să exploreze necunoscutul, să nu se teamă de eșec, ci să se teamă de renunțarea de a mai încerca. Învățați-i să dobândească experiențe originale, prin observarea schimbărilor mici si corectarea rutelor mari, Stimuli noi stabilesc o relație cu structura cognitivă anterioară, generând experiențe noi (Piaget, 1996). Experiențele noi duc la dezvoltarea intelectuală.

 

 

Tot in carte sunt trasate 7 pacate capitale ale educatorilor(fie ei parinti, fie profesori). Si anume:
A corecta in public (expunerea publica genereaza umilinta si traume complexe, greu de depasit);
A exprima autoritatea cu agresivitate (nu trebuie sa ne fie teama ca ne pierdem autoritatea – trebuie sa ne fie teama ca ne pierdem copiii);
A fi excesiv de critic duce la obstructionarea copilariei celui educat (nu criticati excesiv, nu va comparati fiul cu colegii. Fiecare tanar ete o fiinta unica pe scena vietii);
A pedepsi la furie si a pune limite fara a da explicatii (in momentele de furie, emotia intensa blocheaza campurile memoriei. Pierdem capacitatea de a gandi rational. Asteptati ca intensitatea emotiei voastre sa scada. Laudati-l pe tanar, inainte de a-l corecta sau de a-l critica)
A fi nerabdator si a renunta sa mai faci educatie (in spatele fiecarui elev nesociabil, a fiecarui tanar agresiv, se afla un copil care are nevoie de afectiune);
A nu te tine de cuvant (fiti cinstiti cu tinerii. Indepliniti ce ati promis. Daca nu puteti, spuneti ‘nu’ fara teama – chiar si atunci cand copilul vostru face o criza);
A distruge speranta si visele (fara vise, nu exista suflu emotional. Fara speranta nu exista curaj pentru a trai).

 

Bibliografie:

 

Augusto Cury(2007) “Parinti straluciti, profesori fascinanti",Editura For You, Bucureşti

 

Sitografie:

 

 

http://ioana-stamatiade.blogspot.com/

 

https://www.portalinvatamant.ro/

 

https://www.ccd-bucuresti.org/

 

https://psihologdanielmois.ro/

 

https://www.urbankid.ro/