Sunt mulţi profesori în învăţământul de masă, incomodaţi, se pare, de existenţa la clasă a unui terapeut (shadow) al copilului cu disabilităţi. Aceasta este şi o consecinţă a faptului că rolul acestui profesionist este prea puţin cunoscut la noi şi evident, nu este înţeles aportul său major pentru procesul incluziunii copilului cu CES, aceasta cu atît mai mult cu cât profesorul de sprijin este deocamdată mai mult o realitate scriptică, decât una faptică.

 Shadow-ul nu este un observator, un critic al activităţii profesorului, ci un profesionist, membru al echipei terapeutice, antrenat să sprijine copilul în procesul de învăţare, dar şi în socializare, relaţii interpersonale etc.

Pentru a înţelege mai bine tema abordată, câteva precizări conceptuale sunt necesare.

Scoala incluziva – este denumirea institutiei scolare din învatamantul public de masa unde au acces toti copiii unei comunitati, indiferent de mediul de provenienţa, in care sunt integrati intr-o forma sau alta si copiii cu C.E.S. in educatie, unde programul activitatilor didactice are la baza un curriculum specific (individualizat si adaptat) si unde participarea personalului didactic la activitatile educative din clasa se bazeaza pe un parteneriat activ între profesori, profesori de sprijin/suport, specialisti in educatie speciala si parinti. Pornind de la aceasta realitate, in literatura de specialitate se vorbeste si despre clase incluzive in care pot fi  integrati un numar limitat de copii cu cerinte educative speciale (de regula intre 1 si 4 copii cu C.E.S.) în baza Legii 84/1995, art.41, alineatul 2.

Curriculum-ul adaptat – se refera la adaptarea continuturilor, metodelor, mijloacelor si tehnicilor de lucru in cadrul activitatilor instructiv-educative. Adaptarea continuturilor are in vedere atat volumul de cunostinte, dar mai ales particularitatile copiilor cu C.E.S. Adaptarea curriculara se poate realiza prin:

-          extensie (in cazul în care potentialul intelectual nu este afectat – de exemplu, copiii cu deficiente vizuale sau fizice), adica prin introducerea unor activitati suplimentare de compensare – recuperare, simplificare si mixta (Popovici D.V., 1999);

-          selectarea unor obiective din curriculum-ul general adresat copiilor tipici, care pot fi atinse de copiii cu C.E.S. in activitati individuale variate;

-          accesibilizarea continutului curriculum-ului;

-          selectarea unor metode si procedee didactice si a unor mijloace de invatamant preponderent intuitive care sa ajute elevul cu C.E.S. sa inteleaga si sa interiorizeze continuturile predate în clasa;

-          folosirea unor metode si procedee de evaluare prin care sa se evidentieze evolutia si performantele elevilor nu numai in plan intelectual, ci mai ales în plan aplicativ (modalitatile de rezolvare a unor probleme tipice de viata, posibilitatile de comunicare si relationare cu cei din jur etc.).

Profesor de sprijin – persoana specializata in activitatile educative si recuperatorii adresate copiilor cu C.E.S. El poate fi angajatul unei scoli speciale, al unui centru de recuperare sau al unei scoli incluzive. Profesorul de sprijin pe langa activitatile specifice desfasurate in afara orelor de clasa impreuna cu acei copii considerati cu C.E.S., participa si la activitati didactice din clasa, impreuna cu invatatorul/profesorul scolii obisnuite, unde se ocupa in special de copilul/copiii cu C.E.S.

Cum se face incluziunea elevilor cu CES de către profesor?

Modul in care profesorul realizeaza incluziunea in clasa, depinde, in mare masura, de atitudinea lui fata de copiii cu nevoi speciale si de resursele disponibile pentru învatarea acestora. Aceste resurse sunt considerate a fi metodele de predare, materialele utilizate, timpul disponibil pentru instruire, cunostintele si deprinderile profesorilor, dobandite prin educatia si instruirea personala. Spre deosebire de ceilalti elevi, cei cu CES au nevoie de un timp de instruire mai mare, folosirea unor metode de predare adaptate nevoilor lor si cunostinte profesionale.

Scoala are in vedere, pe langa rolul de a asigura copilului cu nevoi speciale (CES) un program de lucru intr-o clasa obisnuita si urmatoarele variabile care influenteaza procesul incluziunii:

a) Varsta apropiata a copiilor, fiind un criteriu important, atunci cand se iau decizii în ceea ce priveste abordarea copiilor in grup si a structurii timpului de lucru;

b) Prezenta la scoala locala, a fi inscris Intr-o scoala care deserveste comunitatea locala, din zona, este un lucru de valorizat social. A fi inclus în scoala locala este o sansa în plus pentru ca un copil sa fie impreuna cu ceilalti si in timpul liber;

c) Participarea in comun la lectii, se exprima prin a fi acceptat si inclus, este un proces care cere participare si prezenta fizica si, contrar punctului de vedere al multor pedagogi, orice lectie poate fi explicata oricarui copil, astfel încat, participarea lui la ore sa capete sens. Fiind prezent in clasa, se creaza ocazii de interactiune de durata, pentru elevul cu CES, care nu ar fi aparut daca copilul ar fi fost in alta scoala, dintr-o alta zona a orasului;

d) Intemeierea prieteniilor si intelegerea dezvoltarii

A-i cunoaste pe ceilalti nu este un act planificat, ci este ceea ce autorul numeste curriculum ascuns, care cuprinde toate relatiile interpersonale care se stabilesc, observatii si alte experiente informale ce pot aparea intr-o scoala tipică, obisnuita. A vedea cum se comporta colegii de aceeasi varsta normali sau cu handicapuri, a afla ce le place celor diferiti de el, la ce aspira, a vedea cum se relationeaza adultii (altii dacat parintii lui), a invata cum se face si cum se desface o prietenie - sunt numai cateva elemente esentiale.

Pentru a avea mai mult timp, profesorii pot apela, fie la sprijinul unor asistenti, fie incurajeaza activitatea individuala a elevilor mai dotati si sprijinirea reciproca intre elevi. Folosirea materialelor se poate face prin adaptarea si multiplicarea celor obisnuite la posibilitatile copilului (de exemplu - marirea unui text), prin fotocopiere. In ceea ce priveste imbunatatirea cunostintelor fata de problematica copiilor cu nevoi speciale, profesorii pot apela la ajutorul si sprijinul echipelor de consultanţa si alti specialisti.

Integrarea in institutii de invatamant

           Studiul condus de catre  Lovaas (1987) a demonstrat ca noua din nouasprazece copii au fost capabili sa devina parte componenta a societatii urmand tratamentul. Programul aplicat a inclus o integrare treptata in scoala cu "shadow" (umbra, persoana care insoteste copilul in permanenta pe o anumita perioada in care acesta participa la activitatile normale ale institutiilor de invatamant) , acesta dovedindu-se eficient in programul de terapie de acasa si de asemenea avand un training corespunzator acestui tip de activitate. Aceasta este esentiala pentru mentinerea consistentei in tehnica, pentru ca abilitatile sa fie cu succes generalizate si comportamentele inadecvate sa fie reduse.

Scoala incluziva - scoala eficienta pentru toti

            Scoala incluziva valorifica interdependenta, dar si independenta copiilor. Ea isi valorizeaza elevii, personalul si pe parinti, fiind o comunitate a celor care învaţa. O scoala incluziva vede potentialul fiecarui elev, considerandu-l dotat intr-un fel sau altul. De asemenea, scoala incluziva impartaseste si onoreaza diversitatea umana. Aici, atentia se indreapta asupra modalitatilor de ajutorare a copiilor, venind in intampinarea nevoilor fiecarui elev din scoala, astfel incat, acesta sa se simta binevenit si valorizat. Un alt principiu al scolii incluzive, este acela, ca o predare buna este eficienta atunci cand fiecare copil poate invata, daca i se creaza conditiile necesare, daca e incurajat si daca i se faciliteaza participarea la activitati care au sens pentru el. Curriculum-ul si activitatile de invatare zilnica, din scoala incluziva, se bazează pe toate cunostintele legate de un proces eficient de predare-invatare.

            Rutter (1979), referindu-se la ceea ce face ca scolile sa fie bune, spunea ca acestea „stabilesc standarde bune, unde profesorii furnizeaza modele pozitive de comportament, unde elevii sunt laudati si li se ofera ocazii de a-si asuma responsabilitatea, unde conditiile generale de invatare sunt bune, iar lectiile sunt bine coordonate“.

Intr-un studiu efectuat de Michel Hersen, Vincent B. Van Hasselt (2001) au analizat rolul shadow-lui in educatia si pregatirea copiilor cu nevoi speciale.

Studiul a aratat ca profesorii si shadow-ul sunt de acord in privinta faptului ca acesta din urma  ajuta la imbunatatirea performantelor academice,aptitudinilor sociale si a capacitatii de a fi independent ale  copiilor cu nevoi speciale.

Persoanele care sunt shadow sunt de parere ca cel mai important scop al lor este acela de a lucra in echipa cu profesorii.

Rolul Shadow-ului

SHADOW= termen imprumutat din limba engleza - umbra, persoana specializata care insoteste copilul autist la gradinita sau scoala in vederea adaptarii acestuia.

Rolul Shadow-ului este de a oferi suport elevului ce nu reuseste sa asimileze informatiile predate in timpul orelor de curs, ajutandu-l sa completeze golurile din procesul de invatare. Pe plan social el ajuta elevul sa-si creasca increderea in sine si faciliteaza interanctiunile pozitive din cadrul clasei, ajutand elevul sa se concentreze pe concepte importante.

Ajutorul oferit elevului ar trebui intotdeauna sa fie cat mai putin intruziv. Aceasta inseamna ca, in loc sa stea in imediata apropiere a elevului si sa-i dea in permanenta instructiuni in legatura cu urmatorul lucru pe care trebuie sa-l faca (ex. ,Du-te si stai in rand cu ceilalti colegi” , ,, Este pauza de masa este timpul sa mananci”) el ar trebui sa fie pregatit cu un orar vizual al activitatilor ce se petrec in timpul zilei.

In loc sa astepte ca o greseala sa se produca, shadow-ul poate folosi orarul vizual pentru a pregati elevul pentru activitatea ce va urma, iar atunci cand activitatea incepe elevul va efectua sarcina fara sprijin. Un exemplu este repetarea regulilor ce trebuiesc respectate la ora de sport inainte ca ora sa inceapa. Nu este nevoie ca shadow-ul sa stea in apropierea elevului, acesta putand ramane pe marginea salii de sport intarind pozitiv comportamentul copilului de fiecare data cand acesta termina de efectuat o parte a lectiei.

Intarirea comportamentelor in timpul orelor de curs poate fi efectuata folosind un sistem vizual cu mai multe componente, care odata castigate ii aduc elevului un lucru/ activitate dorita de el in momentul acela. Exemplu: se poate folosi un tabel pe care sunt lipite forme geometrice imagini cu obiecte (mingi de fotbal); dupa fiecare etapa efectuata se mai adauga  pe tabel o imagine cu o minge de fotbal; cand elevul castiga toate mingile de fotbal el primeste ceea ce-si doreste.

Se mai pot castiga de asemenea ,,minute” ce le poate folosi facand o activitate dorita, exemplu ascultarea muzicii folosind casti, in timpul orei de curs.

Potrivit Monicăi Mejia, BCBA (2001) cand majoritatea oamenilor se gandesc la slujba de Shadow presupun ca implica doar acompanierea  copilului in mediul scolar si asigurarea ca comportamentele problematice nu apar, insa aceasta este doar o mica parte din ceea ce implica un plan de integrare in colectivul scolar.

Este important sa intelegem limitele si punctele forte ale copilului, deoarece fiecare copil este diferit. Din acest motiv este important sa se faca o evaluarea amanuntita inaintea inceperii interventiei in cadrul scolar.

 Evaluarea ajuta implementarea programelor potrivite ce au ca tinta nevoile copilului si stabilesc tinte clare ce trebuiesc urmate. Astfel se pot evidentia situatii in care ajutorul poate fi oferit, dar si situatii dificile ce vor ajuta copilul sa fie independent in mediul scolar.

Exemple de obiective pe care Shadow-ul le are in timpul interventiei sunt ajutorul in dezvoltarea comunicarii, a aptitudinilor sociale si a celor academice. Ca si materiale folosite in multe situatii folosirea suportului vizual poate ajuta copilul sa inteleaga ce trebuie sa faca ori ce activitate va urma sa efectueze. Este esential lasarea unui timp potrivit elevului pentru a raspunde iar in unele cazuri este necesar ajutarea acestuia in asi formula raspunsurile.

Un alt rol important al shadow-ului este de a sustine interactiunea sociala dintre colegi. Este esential sa intelegem starea emotionala a copilului in diferite situatii si sa reactionam in concordanta. Este posibil ca acesta sa nu se simta confortabil intr-un grup social de o anumita dimensiune, iar introducerea lui fortata in acel context va face mai mult rau decat bine. Este de asemenea important sa ajutam copilul sa inteleaga ce este potrivit social si ce nu este; asteptarea randului de a vorbi, neintreruperea celuilalt, subiecte de discutii potrivite grupului de varsta.

Ajutorul oferit de shadow profesorului

Shadow-ul actioneaza ca un intermediar intre elev si profesor.

Uneori ca si rezultat al faptului ca elevul este dependent de shadow, nu va stii cine este de fapt profesorul sau, shadow-ul ori profesorul. Shadow-ul trebuie sa indrepte atentia copilului catre profesor, ascultandul pe acesta in timpul orelor, raspunzand la intrebarile adresate lui. Alternativ profesorul poate alege ca elevul sa raspunda la o intrebare la care este sigur ca elevul stie sa raspunda.

Ajutarea copilului in a-şi face prieteni

Daca un copil intampina dificultati in as face prieteni shadow-ul in poate ajuta. Spre exemplu daca ii spunem copilului sa se duca si sa-si intrebe colegii daca se poate juca cu ei, exista posibilitatea ca aceasta sa nu fie cea mai productiva modalitate, in schimb Shadow-ul se poate imprietenii cu ceilalti elevi si ii poate indemna pe ei sa invite colegul lor in joc.

Gandindu-se la activitatea ce va urma, shadow-ul il poate indemna pe elev sa isi imparta o parte din biscuitii sai cu colegii, astfel orice copil ar mai dori un biscuite ar interactiona cu celalalt rugandul sa-i mai dea un biscuite.

Un alt exemplu este daca copilul acompaniat de shadow nu are la el rechizitele necesare orei de educatie plastica, poate fi indemnat sa ceara periodic cele necesare orei, de la colegii sai.

Beneficiile elevului in urma suportului oferit de Shadow sunt:

-          El urmareste si respecta instructiunile date in timpul programului scolar;

-          Are o mai buna interactiune cu colegii sai;

-          El invata sa se dezvolte pe punctele sale puternice si nu pe punctele sale slabe;

-          Adaptarea in mediul scolar ii este mai usoara;

Beneficiile scolii sunt rezultatele  colaborarii profesor-shadow ce ajuta adaptarea elevului in mediul scolar.

            Beneficiile parintilor sunt comunicare zilnica cu Shadow-ul in legatura situatia scolar a copilului lor dar si un sentiment de siguranta in legatura cu copilul lor.

Rolul Shadow-ului in clasa este de a ajuta elevul :

-          Sa ramana concentrat;

-          Sa aiba un comportament adecvat in timpul programului scolar;

-          Sa anunte profesorul daca elevul nu intelege lectia;

-          Sa se descurce intr-un mediu unde sunt multi distractori;

-          Sa aiba o atitudine positiva in abordarea sarcinilor;

-          Sa aiba autocontrol;

-          Sa isi imbunatateasca aptitudinile de comunica pastrand contactul vizual;

-          Sa il incurajeze sa ceara ajutor din partea profesorului;

-          Sa il ajute sa impartaseasca interesele personale cu elevii scolii.

-          Sa il ajute sa raspunda potrivit in situatiile sociale in care sunt implicati alti copii;

-          Sa il ajute sa ofere complimente colegilor atunci cand este potrivit social;

-          Sa il indemne sa inceapa discutii cu copii din scoala;

-          Sa il indemne sa retina care sunt lucrurile particulare ce ii intereseaza pe fiecare dintre colegii sai;

Fiecare elev este diferit din cauza aceasta abordarea si tehnicile folosite de catre Shadow for fi specifice fiecarui elev.

BIBLIOGRAFIE

1.      Lovaas, Parents as therapist, Autism: A Reapraisal of Concepts and Treatment, Plenum Press, New York, pag. 369-378, 1978.

2.      Michel Hersen, Vincent B. Van Hasselt, Shadow Teaching Scheme for Children with Autism and Attention Deficit-Hyperactivity Disorder in Regular Schools, Researchgate, 2001.

3.      Michael Rutter, Bootham School Register. York, England: Bootham Old Scholars Association. 1979.

4.      Monica Mejia BCBA, The Role of a Shadow at School. 2016.

5.      POPOVICI D.V. , Elemente de psihopedagogia integrarii. Bucuresti, 1999.

6.      V. Cumine, J. Dunlop and G. Stevenson. Asperger Syndrome: A practical Guide for Teachers. David Fulton Publishers. 1998.

Resurse in format digital 

1. http://kidmechanix.com/role-school-shadow/?fbclid=IwAR2_MX5z7wXe5tUHkfE4PQCBwQZrbLA6SFXBMS_rZZSgbWLwGaAM2-goZd0
2. http://kidmechanix.com/5-aba-principles-teachers/?fbclid=IwAR2_MX5z7wXe5tUHkfE4PQCBwQZrbLA6SFXBMS_rZZSgbWLwGaAM2-goZd0
3. http://www.steppingstoneskenya.org/welcome/the-role-of-a-shadow-teacher/