În psihologia cognitivă tradiţională, cunoaşterea e văzută ca un fel procesare, adică pare simplu să spui că aceasta va atinge cote cu atât mai înalte cu cât mintea elevului va fi programată cu ajutorul cât mai multor strategii meta-cognitive. Într-un mod cu totul diferit, în tradiţia socio-culturală de tip vigotskian, cunoaşterea este înţeleasă în termeni de învăţare a folosirii instrumentelor culturale. Ca o consecinţă a faptului că acestea sunt totdeauna specifice unor anumite contexte social-istorice este dificil de trasat modele de învăţare care să fie general valabile, excepţie fiind câteva instrumente culturale care  care traversează cel mult câteva contexte diferite.

În era digitală în care trăim, paradigma cunoaşterii trebuie să fie una a dialogului, educaţia trebuie să meargă dincolo de intrumentele culturale specifice, dar făra a fi redusă la abstracţia oferită de psihologia cognitivă.

Dezvoltarea educaţiei în direcţia dialogului nu poate fi decât rezultatul unui mod de predare-învăţare-evaluare la un nivel de conceptualizare mai ridicat decât în trecut. Pentru că dialogul presupune deschidere, lărgirea oriontului şi adâncime, acest mod de învăţare este atât o direcţie individuală pentru elev, cât şi una socială pentru şcoală ca întreg.

 

Dezvoltarea în direcţia unei gândiri creative libere poate fi promovată prin îndepărtare unor factori de constrângere şi încurajarea schimbului de perspective între elevi.

În tradiţia socio-culturală, TIC este definită ca miloc de mediere pentru cunoaştere, iar din perspectiva dialogică, e văzută ca mijloc de deschidere, adâncire şi lărgire a aspaţiilor de dialog. Nu trebuie să uităm că învăţarea nu presupune doar acumulare de cunoştinţe, ci creştere, îmbogăţire, evoluţie.

Până la urmă, nu  e nimic nou soare, deci nici tehnologiile moderne nu sunt ceva ieşit din comun. Papirus şi hârtie, cretă şi carte tipărită, retroproiectoare, jucării şi emisiuni educative, toate au fost văzute ca inovaţii la început. PC-ul, Internetul, cd-ul şi mai noile tehnologii complementare mobile sau wireless nu sunt decât cele mai noi dovezi ale creativităţii umane pe care le putem vedea în jurul nostru. Ca şi celelate inovaţii menţionate, acestea pot fi asimilate în practica pedagogică fără să afecteze fundamentele învăţării.

Câteva reguli pentru integrarea cu succes a TIC în activitatea didactică

1. Fii sigur că deţii controlul asupra materialului, atât din punct de vedere al conţinututlui, cât şi al formei, chiar dacă te sprijină un specialist în TIC.

2. Fă-ţi un plan pe hârtie, separat de materialul aflat pe suport digital.

3. Scopul şi forma prezentării să-ţi fie foarte clare

4. Nu fi sedus de stilul atractiv al tehnologiei moderne, fie ea video sau audio, şi nu face din aceasta un scop în sine. Concentrează-te asupra mesajului/a ideii principale şi a limbajului adecvate varstei/gradului de înţelegere al elevului.

5. Un bun prezentator nu are nevoie  de o prezentare complicată tehnic. E mai important să fie atractivă prin idee, mod de structurare şi grad de interactivitate. De exemplu, o prezentare  trebui să-l facă pe elev să gândească, nu trebuie să fie doar o înşiruire rapidă şi ameţitoare de slide-uri.

6. Mai presus de orice, concentrarea trebuie să fie asupra elevului şi a nevoilor lui de învăţare. Cel mai mare pericol în orice proiect de predare-învăţare care include şi TIC e să fie centrat mai mult pe tehnologie/creativitate, nu pe elevul-receptor şi pe nevoile lui de învăţare.

7. În şcoală, succesul tipului de predare bazat pe TIC se măsoară prin satisfacera nevoii de învăţare.

Menționăm câteva resurse digitale care trebuie să se regăsească în portofoliul unui cadru didactic care își dorește o colaborare mai eficientă cu elevii săi:Soft-uri educaționale;Manualule digitale; Filmulețe educative de scurtă durată;Tutoriale educaționale;Fișiere audio, video și grafice ce pot fi utilizate atît pentru a demonstra și explica anumite teme, cît și la captarea atenției sau pentru momentele de recreere din timpul orelor; Prezentări multimedia interactive.

Deasemenea, folosind următoarele instrumente, cadrul didactic are posibilitatea de a împărtăși  experiența și cunoștințele sale atât direct cît și indirect, oriunde nu s-ar afla:Norul virtual (ex: Google Drive);Platformele e-learning (ex: MOODLE);Blogul profesorului;Comunități virtuale (grupuri pe site-urile de socializare).

        Iată câteva exemple concrete de aplicații care pot fi folosite în activitatea de predare –învățare –evaluare:

CREAREA/EDITAREA UNUI VIDEO 

FOLOSIND PROGRAMULMOVIE MAKER

1. Instalează  programul Movie Maker;

2.Adaugă fotografii din calculator. Selectez fotografiile cu CTRL apăsat+clik. Selectez durata de rulare a fotografiilor din bară.

3. Crează un titlu dupa modelul dat de program. Alege forma, culoarea și fondul pentru titlu.

4. Alege animația titlului. Recomandăm ca fiecare fotografie să aibă altă animație: din bara de sus selectați ANIMATIONS, apoi alegeți animația dorită.

5. Adaugă fond muzical ( Deschide Youtube. Copie link-ul melodiei preferate. Deschide Google. Caută și deschide You Tube to MP3 Converter și copie link-ul selectat, apoi apasă START. DOWNLOAD.

6. Dacă dorești să scrii pe imagini diverse mesaje selectează Home-Caption.

7. La finalul filmului se poate adăuga o pagină cu text astfel: Home- Credits.

8. Salvează proiectul în format wlmp (suportă modificări ulterioare).

9. Salvează proiectul ca film (Movie) pentru a fi incarcat pe youtube.com sau pentru a fi trimis pe e-mail.

SUCCES!

CREAREA UNUI POSTER FOLOSIND PROGRAMUL TAGUL WORLD CLOUD ART

EXEMPLU:                             

https://3.bp.blogspot.com/-RRdPEjr19S0/WC2L0BZK6yI/AAAAAAAAAA8/wWL53qs2zXgzLV3f1jbkEEFnSLReDhoFACLcB/s320/download%2B%25281%2529.png

1. Deschide programultagul.com

2. Selectează CREATE

3. Adaugă text: ADD TEXT pentru fiecare cuvânt.

4. Selectează SHAPES și alege forma potrivită. Se poate alege culoarea/forma scrisului.

5. Click pe VISUALIZE, click dreapta și SAVE IMAGE AS... în calculator.

    Posterul poate fi creat și folosit în cadrul lecțiilor (harta textului literar, brainstorming, cuvinte cheie pentru conținutul predat etc).

Pentru a crea un material asemănător se poate folosi site-ul www.wordle.net (se deschide doar cu Mozilla Firefox și necesită programul Java) și www.tagxedo.com.

CREAREA  UNEI  PREZENTĂRI   SUB FORMĂ DE SCHEMĂ


EXEMPLU:

https://1.bp.blogspot.com/-KoAIDSTRyik/WC3tf22k-PI/AAAAAAAAABQ/Ms3seMOKeSQOYmHeGe0YZL8q5IojNsI3ACEw/s640/Malta%2B2016%2B-%2BAm%2B%25C3%25AEnv--at%2521.png

1. Creează cont pe site-ul www.mindomo.com.

2. Selectează CREATE.

3. Scrie un TITLU.

4. Alege forma prezentării.

5. Selectează CREATE de pe pagina în care ai selectat forma prezentării.

6. Click pe săgeata casetei apărute.

7. Click INSERT TOPIC. Se poate repeta operațiunea pentru a obține o schemă mai complexă.

8. Se scrie în casete.

9. Se salvează (din bara de sus).

Bibliografie:

Suport curs: Make Technology Your Friend! – Using Ict To Engage Students In The Modern Classroom – Malta, Nov. 2016 (Programul Erasmus+, K.A.1)

Sitografie:

http://www.elearning.ro

 

https://profesorineradigitalablog.wordpress.com/