Predarea hibrid (blended learning) combină interacțiunea clasică, față în față, cu elemente de predare – învățare online.

Aceasta, însă, are propriile reguli și nu înseamnă daor o transpunere mecanică a unor conținuturi destinate a fi predate față în față, într-un format accesibil oarecare (PPT, de exemplu) și postarea lui pe platforma educațională. În acest fel și motorul de căutare Google oate pretinde că face educație.

Acest material dorește să vină în întâmpinarea nevoii profesorilor de informație recentă și pertinentă cu privire la modul în care se poate realiza concret și eficient un curs hibrid.

 Planificarea unui curs hibrid

Planificarea este cheia succesului oricărui curs, iar acest lucru este adevărat şi pentru un curs hibrid. Profesorul trebuie să se asigure că ceea ce cere elevilor să facă on-line se potriveşte pentru on-line, la fel şi pentru formatul faţă în faţă.

În ciuda formatului, fiecare oră de curs trebuie să aibă un aspect natural şi potrivit pentru mediu, iar ceea ce elevii fac trebuie făcut în acel format. Cea mai dificilă parte a predării hibrid este să îţi dai seama cum să integrezi cele două experienţe astfel încât ele să se completeze şi pună în valoare una pe alta.

Planificarea unui curs hibrid trebuie să se facă cu 3-6 luni înainte. Orice material sau activitate pe care profesorul şi-ar dori să o introducă din cursurile deja existente în format on-line şi faţă în faţă trebuie revăzute şi adaptate în acest timp, în conjuncţie cu o recapitulare al obiectivelor predării.

Zece întrebări importante pentru profesori (cf. Universitatea din Wisconsin- Milwaukee, 2015) atunci când planifică predarea hibrid

1. Ce vrei să ştie elevii la finalul cursului hibrid? Gândiţi-vă la obiectivele predării în mod critic, din perspectiva învăţării hibrid.

2. Ce anume s-ar învăţa mai bine on-line şi ce anume faţă în faţă, ţinând cont de obiectivele predării?

3. Predarea hibrid nu este doar un mod în care transferi o parte din cursul tradiţional în format Web. În realitate, el implică crearea şi implementarea unor activităţi on-line provocatoare care se află în raport de complementaritate cu activităţile tale faţă în faţă. La ce tipuri de activităţi de învăţare te gândeşti să foloseşti pentru partea de cursuri on-line?

4. Discuţiile asincrone on-line sunt adesea o parte importantă a cursurilor hibrid. Ce oportunităţi noi de învăţare vor apărea ca rezultat al folosirii unei discuţii asincrone? Ce dificultăţi poţi anticipa în folosirea de discuţii on-line? Ce soluţii găseşti pentru ele?

5. Cum vor fi integrate componentele faţă în faţă şi cele on-line într-un singur curs? Cum va fi făcută munca pe fiecare componentă pentru a se susţine una pe alta?

6. Atunci când lucrează on-line, elevii au în mod frecvent dificultăţi în a-şi organiza activitatea, gestiona timpul şi înţelege implicaţiile cursului hibrid cu privire la învăţare. Ce te gândeşti să faci pentru a-ţi ajuta elevii să depăşească aceste dificultăţi?

7. Cum vei împărţi timpul petrecut în mediul faţă în faţă şi cel on-line? Cum arată orarul?

8. Cum vei împărţi schema de notare între cursurile on-line şi cele faţă în faţă? Ce mijloace vei folosi pentru a da teme elevilor în ambele componente?

9. Uneori elevii au dificultăţi în acomodarea cu cursurile on-line şi altor tehnologii educative pe care le foloseşti în activităţile on-line şi faţă în faţă. Ce tehnologii specifice vei folosi pentru on-line şi pentru faţă în faţă în cadrul cursului tău? Ce paşi proactivi poţi face pentru a-i ajuta pe elevi să devină familiarizaţi cu tehnologiile electronice? Dacă elevii au nevoie de ajutor cu tehnologia mai târziu în timpul cursului, cum le vei oferi suport?

10. Există o tendinţă de a da elevilor mai multe teme în modelul hibrid decât în cel tradiţional. Ce anume te gândeşti să faci pentru a te asigura că nu creezi „un curs şi jumătate”?... Cum vei evalua încărcătura cu teme a elevilor comparativ cu un curs tradiţional?

4.2. Realizarea unui curs hibrid

Pentru realizarea unui curs hibrid trebuie să ne asigurăm că avem destul timp de elaborare şi verificare, pentru procesul de planificare, crearea conţinutului şi chiar pentru un curs pilot, dacă este posibil. Pentru crearea acestui tip de curs este nevoie de mai mult timp de gândire decât pentru unul tradiţional. Gândiţi-vă la cursul hibrid nu ca la un geamăn al celui faţă în faţă, ci mai degrabă ca la un verişor.

Să privim împreună paşii care sunt de făcut pentru elaborarea şi finalizarea cursului.

Pasul 1. Porniţi de la fundaţie. Fiecare curs, indiferent de format, se planifică astfel încât să aveţi o descriere a cursului, obiective şi scopuri. Aici aveţi perspectiva de ansamblu a cursului şi punctul de pornire al întregului proces începând de la de ce există până la ce anume ar trebui să ştie elevii şi să facă până la sfârşitul lui.

Pasul al 2-lea. Planificaţi temele. Stabiliţi ce teme principale veţi aborda pentru a permite elevilor să demonstreze că au atins obiectivele învăţării. Acestea trebuie să fie teme primare, sumare (proiecte, portofolii etc.), precum şi unele mai mici, formative (teme pentru acasă, discuţii etc.) Încă nu aveţi nevoie să le creaţi. Puteţi doar face un plan cu ce anume va fi şi cu ce anume veţi cere elevilor să facă. Luate împreună, temele trebuie să se regăsească la ceea ce aţi stabilit la Pasul 1.

Pasul al 3-lea. Creaţi un plan al cursului. Acum sunteţi familiarizaţi cu obiectivele generale ale cursului şi cum le veţi împărţi în învăţarea elevilor. Acum puteţi să treceţi pe hârtie cum vor parcurge elevii cursul de la început la sfârşit pentru a atinge obiectivele de învăţare. Faceţi un grafic (plan, tabel etc.) care împarte pe unităţi de învăţare/module cursul, ordinea în care vor fi abordate şi ce resurse şi activităţi planificaţi pentru fiecare.

Pasul al 4-lea. Planificaţi activităţile. Identificaţi acele activităţi care se potrivesc cel mai bine mediului (on-line şi faţă în faţă) şi includeţi-le în planul cursului. Unele se potrivesc mai bine unui tip de mediu, în timp ce altele vor merge bine în ambele medii.

Faţă în faţă este bun pentru:	On-line este bun pentru:
Stabilirea prezenţei şi suportului social	Susţinerea coeziunii de grup, a colaborării şi suportului
Comunicare nonverbală	Discurs reflexiv, orientat pe sarcină
Definirea temelor	O mai mare participare la discuţii
Negocierea aşteptărilor şi a responsabilităţilor	Analiză critică
Diagnosticarea problemelor conceptuale ale elevilor şi oferirea unui feedbaack imediat	Învăţare şi practică în ritm propriu
Brainstorming	Întrebări şi răspunsuri auto-atribuite cu feedback
Jocul de rol	Notare automată la teste cu alegeri multiple, A/F, completaţi spaţiile goale
Demonstrarea îndemânării psihomotorii a elevilor	Crearea unui conţinut outline, împărţirea conţinutului în module

Pasul al 5-lea. Creaţi/identificaţi conţinutul. Elaborarea conţinutului on-line presupune cel mai mare consum de timp din întregul design al cursului hibrid. Aici vei crea teme, vei găsi resurse, vei stabili lecturile, aspectele care ţin de gramatică etc. Decideţi care sunt toate materialele de curs, ordinea în care le veţi prezenta şi stabiliţi locul în care le veţi pune în cadrul cursului. Poate fi cazul să foloseşti sau să adaptezi părţi din activităţile şi resursele pe care le-ai utilizat deja în cursurile precedente. Dacă te afli în această situaţie, este bine să ai grijă cum le inserezi încât să se potrivească cu restul materialelor.

 Pasul al 6-lea. Asigură-te că oferi ceva de calitate. În acest punct, ai deja un „draft” al cursului. Acum are nevoie de editare şi retuşare. Ia în considerare următoarele opţiuni pentru acest pas:

* Roagă un coleg, eventual pe unul care a mai predat on-line sau cursuri hibrid în trecut, să arunce o privire pe cursul tău;

* Du-te on-line şi găseşte liste de calitate care se referă în mod specific la cursurile hibrid. Foloseşte-le pentru a-ţi nota cursul;

* Vorbeşte cu câţiva din elevii tăi actuali şi roagă-i să-ţi dea un feedback pentru descrierea cursului;

* Dacă este posibil, fă un curs pilot cu câţiva elevi doritori sau cu colegi şi roagă-i să-ţi dea un feedback în scris;

* Orice s-ar întâmpla, nu sări acest pas! Mai ales, dacă este prima sau a doua oară în care face un curs hibrid, este nevoie să treci printr-un proces de evaluare a calităţii.

Recomandări pentru a avea un curs de succes

Pentru a-ţi uşura experienţa predării hibride, de la planificare la execuţie, ia în considerare aceste recomandări („tips”):

a. Ia-o uşor.

* Experimentează şi învaţă pas cu pas. Nu te teme de tehnologiile cu care nu eşti familiarizat.

* Foloseşte tehnologii simple pentru a nu-ţi transforma cursul într-un coşmar tehnologic şi adaugă gradual tehnologie mai avansată.

*  Aminteşte-ţi că pe măsură ce ai mărit numărul temelor şi a oportunităţilor de feedback în mod semnificativ, poţi să creşti şi volumul de muncă. Nu te îndrepta către bunrnout!...

b. Concentrează-te pe design, nu pe tehnologie.

* Re-examinează într-un mod critic obiectivele cursului şi caută cu grijă cum anume să le atingi într-un mediu hibrid.

*  Creează activităţi de învăţare noi care să pună accentul pe avantajele mediilor on-line şi faţă în faţă.

* Evită tendinţa de a acoperi o cantitate mare de material şi de a avea prea multe activităţi într-un curs refăcut.

* Nu-ţi încărca cursul: activităţile on-line durează mai mult decât crezi.

* Focusează-ţi planificarea pe integrarea componentelor on-line cu cele faţă în faţă. A lega ceea ce se întâmplă în clasă cu ceea ce se studiază on line este de o importanţă majoră, încât profesorii să nu ajungă să predea două cursuri diferite…

 * Revedeţi exemplele de cursuri hibrid care se găsesc deja pe internet pentru a vă ajuta la stabilirea agendelor/orarelor pentru munca în clasă/ on-line, precum şi implicaţiile acelor orare diferite pentru activităţile de învăţare planificate.

c. Folosiţi resurse existente deja.

* Căutaţi conţinuturi create deja pentru disciplina dvs. pe site-uri specifice. Dintre cele din S.U.A. amintim: MERLOT, Open Education Resources (OER), LinkedIn Learning, Educause, University of Central Florida's (UCF) Center for Distributed Learning (CDL) Teaching Online Pedagogical Repository (TOPR) etc.;

* Folosiţi resurse on-line pentru grupuri de lucru şi suport, forumuri de discuţii etc.

d. Nu lucra de unul singur.

* Discută şi primeşte sfaturi/feedback de la instructori experimentaţi cu cursurile hibrid;

* Discută problemele pe care le întâmpini şi progresul pe care îl faci cu colegii, fie că ei folosesc modelul hibrid sau nu.

* Primeşte feedback şi suport de la structurile specializate în acest tip de predare, de la membrii Conducerii instituţiei din care faci parte şi de la toţi cei care au predat deja cursuri hibrid.

e. Ocupă-te de aşteptările elevilor tăi.

* Explică şi argumentează formatul de curs hibrid, precum şi temele în mod clar şi repetat;

* Asigură-te că elevii înţeleg echivalenţa dintre cantitatea de muncă din clasa tradiţională şi cea din clasa hibrid;

* Îndreaptă atenţia elevilor către nevoile tehnice sau către temele la care vor avea nevoie de resurse adiţionale: nu avea aşteptarea ca elevii să realizeze toată munca on-line acasă;

* Realizează toate temele şi alte aşteptări pe care le ai cât mai explicit posibil de la bun început. În particular, asigură-te că orarul lucrului în clasă şi on-line este clar pentru elevi, explică datele clar şi repetat;

*  Fii flexibil cu nevoile elevilor. Fii conştient că nu toţi elevii au resursele necesare pentru a-şi face toate temele on-line. Identifică şi elaborează planuri, materiale şi activităţi pentru a-i ajuta pe elevi cu tehnologia şi managementul timpului.

f. Pregăteşte-te pentru problemele anticipate

* Utilizează tehnologii mai simple pentru a reduce riscurile şi complicaţiile;

* Împarte temele şi realizează mai multe sub-teme;

* Fă recomandări elevilor pentru managementul timpului;

*  Fii foarte clar cu privire la aşteptările pe care le ai în legătură cu temele şi proiectele, cât şi asupra modului în care le notezi;

* Oferă suport tehnologic elevilor;

* Identifică un loc necesar pentru ajutor tehnologic în timp real;

* Realizează un plan pentru desfăşurarea activităţilor cursului dacă „pică” tehnologia. De exemplu, fă un backup al cursului pe computerul de acasă încât să poţi trimite elevilor pe e-mail informaţiile importante.

g. Detaliile contează!

*  Uneori lucrurile nu merg bine; planifică cu grijă şi fii flexibil încât să poţi face modificări atunci când situaţia o cere;

* Cere feedback de la elevi des şi ia în serios răspunsurile lor;

* Nu-ţi organiza prea strâns cursul. Există mereu „scăpări” şi este nevoie să părăseşti camera pentru anumite corectări necesare;

* Fă-ţi copii pentru orice. Ia-ţi timp pentru a te ocupa de componentele on-line, inclusiv pentru a citi postările şi temele elevilor;

* Foloseşte instrumentele din sistemul de management al cursului pentru a fi organizat şi rămâi organizat.

Bibliografie

1. Gorzycki, M. (n/d). Hybrid course design and instruction. The Center for Teaching and Faculty Development, San Francisco State University. Retrieved on May 21, 2015, de pe http://ctfd.sfsu.edu/content/hybrid-course-design-and-instruction

2. Lieberman, M. (2019, Feb. 27). Students are using mobile even if you aren’t. Inside HigherEd. Retrieved on June 6, 2020, de pe https://www.insidehighered.com/digital-learning/article/2019/02/27/mobile-devices-transform-classroom-experiences-and

3. Linder, K. (2016). The blended course design workbook: A practical guide. Sterling, VA: Stylus Publishing

4. „Streaming”, https://ro.wikipedia.org/wiki/Streaming

5. Texas State University. (n/d). Hybrid Course Development. Retrieved on May 21, 2015, de pe http://www.its.txstate.edu/departments/instructional_design/hybrid-course-development.html

6. University of Wisconsin Learning Technology Center. (2015). Hybrid courses: Faculty resources: Ten questions for course redesign. Retrieved on May 18, 2015 de pe http://www4.uwm.edu/ltc/hybrid/faculty_resources/questions.cfm