Algoritmul de promovare a lecției interactive
- Pregătirea lecției: Profesorul selectează o temă, niște situații, definiții, selectează o formă
concretă a activității interactive, care poate fi efectivă pentru lucru cu tema dată în echipa dată.
- Introducere: Anunțarea temei și a scopurilor lecției.
- Partea de bază: Particularitățile părții de bază se determină de forma selectată a lecției interactive.
- Concluzii (cugetare): Cugetarea începe cu concentrarea participanților asupra aspectuluiemoțional, sentimentele cu care se confruntă participanții pe parcursul lecției. A doua etapă a analizei cugetării este notarea. Cugetarea se termină cu concluzii profesorul.
Instruirea interactivă permite a rezolva simultan mai multe probleme, principala fiinddezvoltarea priceperilor și a deprinderilor de comunicare.
Instruirea respectivă ajută instituirea contactului emoțional cu studenții, asigură problemaeducației, deoarece îi învață pe studenți să lucreze și să colaboreze în echipă, să asculte opiniile colegilor, asigură o motivație înaltă, calitatea cunoștințelor, creativitate și imaginație, comunicabilitate, accent pe activitate, stimă reciprocă și democrație.
Ora interactivă trebuie să debuteze astfel încât să ofere elevilor posibilitatea să se implice de la începutul lecţiei, să manifeste interes sau curiozitate, să se iniţieze canalele de comunicare.
I. Schimbul activ de experienţe
Este o procedură care poate conduce la mai multe rezulatate – o evaluare iniţială, angajarea imediată în oră, interacţiunea elevilor. Schimbul nu trebuie să dureze mai mult de 5–7 minute.
Oferiţi stimulente pentru începerea schimbului de idei, care să solicite replici concise. Puteţi folosi una dintre sugestiile de mai jos:
v Definiţia unui cuvânt care va fi unul din conceptele cheie ale orei.
v Întrebări despre evenimente/ procese/ acţiuni la care ar fi putut fi martori şi care sunt centrale pentru oră.
v Identificarea/ localizarea în timp şi spaţiu a unor personaje/ personalităţi care urmează să apară sau au legătură cu lecţia.
v Propoziţii incomplete care se referă la idei importante care vor fi discutate pe parcursul orei.
v Opinii despre subiectul orei.
Cereţi fiecărui elev să găsească un răspuns cât mai adecvat. Solicitaţi colegii de bancă să-şi confrunte opiniile.
Invitaţi fiecare pereche de colegi de bancă să împărtăşească răspunsul cu perechea cea mai apropiată. Cereţi fiecărui grup să vă raporteze soluţia.
Folosiţi imediat informaţia pentru următoarea activitate.
II. Schimb în trei
Prin intermediul acestei proceduri elevii au posibilitatea să schimbe opinii cu mai mulţi colegi despre un concept/ fenomen/ proces care va fi reluat pe larg în oră.
Construiţi câteva întrebări care au legătură cu principalele aspecte ale orei (Exemplu pentru română, clasa a V-a: Ce vă place în basme? Ce nu vă place? Cu cine seamănă Harap Alb? De ce sunt basmele povestite copiilor?).
Împărţiţi elevii în grupe de 3 şi poziţionaţi grupurile din clasă astfel încât fiecare grup să aibă în apropiere alte grupuri în stânga şi în dreapta (grupurile ar trebui dispuse în perimetrul unui cerc sau al unui pătrat).
Daţi fiecărui grup o aceeaşi întrebare de „încălzire” (trebuie să fi e cea mai simplă de pe listă – de exemplu, două întrebări din primul exemplu). Fiecare membru trebuie să ofere un răspuns rapid şi scurt.
Cereţi elevilor să numere de la 0 la 2. Elevii cu numărul 1 se vor deplasa spre dreapta la primul grup; elevii cu numărul 2 se vor deplasa tot spre dreapta, dar la al doilea grup; elevii 0 vor rămâne pe loc. În noua componenţă grupurile vor primi o aceeaşi întrebare, ceva mai dificilă decât prima. Fiecare membru trebuie să ofere un răspuns rapid şi scurt.
În funcţie de timpul avut, puteţi face o a doua rotaţie cu o întrebare mai complicată.
În timpul discuţiilor de grup, treceţi pe lângă elevi şi observaţi. Notaţi-vă câteva răspunsuri pe care să le speculaţi ulterior, în lecţie.
III. Început amuzant
Este o manieră de a începe făcând haz de necaz! Marele avantaj este că atmosfera se destinde. Dar elevii îşi pun şi mintea la contribuţie pentru a fi creativi cu umor!
1. Explicaţi elevilor că vor începe cu un exerciţiu amuzant înainte de a trece la treaba serioasă.
. Împărţiţi elevii în grupuri de 4–6 şi cereţi-le să facă haz de unul din aspectele tratate la disciplina respectivă (un exemplu pentru matematică, clasa a VI-a: Care sunt modalităţile cele mai dezastruoase pentru construirea unei figuri geometrice?)
3. Invitaţi elevii să prezinte rezultatele.
4. Întrebaţi elevii ce au învăţat de pe urma exerciţiului şi folosiţi răspunsurile pentru a trece la „treburile serioase”.
5. Puteţi concura elevii cu o creaţie personală plină de umor.
Putem încheia ora interactivă astfel:
I. Revizitarea conceptelor
1. La sfârşitul unei unităţi de învăţare oferiţi o listă de concepte/ subiecte/ aspecte tratate pe parcurs. Explicaţi elevilor că doriţi să vedeţi ce îşi amintesc şi ce au uitat.
2. Puneţi întrebări de tipul: La ce se referă X? De ce este important X? Ce importanţă are X pentru tine?
3. Faceţi comentarii umoristice referitor la ceea ce elevii au uitat, dând vina pe dascălul care nu i-a dăscălit suficient.
II. Întrebare – Răspuns
1. La sfârşitul unităţii de învăţare daţi două fişe fiecărui elev. Fişele vor avea următoarea structură: A. Am o întrebare despre ……….......…………………….
B. Pot răspunde la o întrebare despre ……………..…….
2. După ce elevii au completat individual cele două fişe, formaţi grupe şi cereţi să aleagă cea mai interesantă Fişă A şi cea mai interesantă Fişă B.
3. Cereţi fiecărui grup să adreseze întrebarea de pe Fişa A selectată. Cereţi unui elev din alt grup să răspundă. Dacă acesta nu poate da răspunsul este solicitat un altul.
4. Cereţi fiecărui grup să raporteze întrebarea şi răspunsul de pe Fişa B selectată.
III. Autoevaluare Cereţi elevilor să completeze enunţuri de autoevaluare de tipul:
Mi-a plăcut să ..................................... (activitate derulată)
Mi s-a părut plicticos să .....................................................
Cel mai uşor a fost să .........................................................
Cel mai dificil a fost să .......................................................
Îmi propun să ......................................................................
Recomand profesorului meu ...............................................
Algoritmul de promovare a lecției interactive:
- Pregătirea lecției: Profesorul selectează o temă, niște situații, definiții, selectează o formă
concretă a activității interactive, care poate fi efectivă pentru lucru cu tema dată în echipa dată.
- Introducere: Anunțarea temei și a scopurilor lecției.
- Partea de bază: Particularitățile părții de bază se determină de forma selectată a lecției
interactive.
- Concluzii (cugetare): Cugetarea începe cu concentrarea participanților asupra aspectului
emoțional, sentimentele cu care se confruntă participanții pe parcursul lecției. A doua etapă a analizei cugetării este notarea. Cugetarea se termină cu concluzii generale pe care le expune profesorul. Instruirea interactivă permite a rezolva simultan mai multe probleme, principala fiind dezvoltarea priceperilor și a deprinderilor de comunicare.
Instruirea respectivă ajută instituirea contactului emoțional cu elevii, asigură problema
educației, deoarece îi învață pe elevi să lucreze și să colaboreze în echipă, să asculte opiniile colegilor, asigură o motivație înaltă, calitatea cunoștințelor, creativitate și imaginație,
comunicabilitate, accent pe activitate, stimă reciprocă și democrație.
Bibliografie:
Ligia Sarivan, Roxana Maria Gavrilă, Daniela Stoicescu - Predarea-învăţarea interactivă centrată pe elev , Ed. a 2-a, rev. - Bucureşti : Educaţia 2000+, 2009