Nevoia copiilor din comunități defavorizate de educație remedială

Conform raportului de analiză a nevoilor copiilor din comunități defavorizate se identifică:

§  nivel socio-economic scăzut, resurse insuficiente;

§  acces redus la cunoștințe și surse de informare;

§  nivelul scăzut de educație al părinților;

§  lipsa posibilității părinţilor de ai sprijini pe copii la sarcinile școlare;

§  plecarea părinților în străinătate și lăsare lor în grija altor persoane;

§  risc de eşec şcolar;

§  risc de absenteism și abandon scolar.

 

 Metode aplicate în educația remedială

O mare parte dintre copiii din școlile -țintă  din  proiectul PROFORM trăiesc în familii dezorganizate şi sărace, nu sunt supravegheați şi ajutați în rezolvarea sarcinilor şcolare. Educația remedială trebuie să țină seama de nevoile educative ale fiecărui copil, anume: învăţarea citirii şi a scrierii, calculul matematic, formarea unei imagini de sine pozitive, organizarea activității, implicarea eficientă în toate activitățile în care sunt implicați toți ceilalți copii, structură, organizare şi sprijin personalizat.

Metodele şi strategiile aplicate trebuie să țină seama de vârsta lor, de plăcerea să de a comunica şi de a se mișca, de aceea ele trebuie să fie bazate pe joc, mișcare, interacțiune cu ceilalți colegi şi discutii care par libere, dar care să fie corect îndrumate de învățător pentru a-și atinge obiectivul în acea activitate.

Pentru a se obţine rezultate cât mai bune sunt necesare anumite schimbări și strategii de predare în funcţie de stilul individual de învăţare al elevului şi folosirea materialului didactic adecvat:

·          Planșe cu imagini pentru a se dezvolta limbajul. Imaginile trebuie să fie punct de plecare pentru discutii frontale, care să dezvolte atentia şi creativitatea.

·          Material distributiv (mici cartonase cu imagini reprezentand animale, plante, lucruri cunoscute din mediul elevilor) pentru fiecare copil, pentru a se încuraja munca individuală.

·          Calculatorul îi ajută pe elevi să vadă ceea ce nu pot vedea în mediul lor obișnuit de viață (prezentari Power Point), jocurile pot fi folosite pentru fixarea cunostintelor, pentru reactualizarea lor, pentru predare.

·          Folosirea situațiilor de joc în învăţare, jocurile de rol, dramatizarea, folosirea povestirilor stimulează funcțiile intelectuale, modelează procesele afectiv- motivationale. Prin joc elevul transfigurează obiectele şi fenomenele, relațiile, își asuma roluri.

·         Funcția de comunicare a limbajului este cultivată în mod deosebit.

·         Prin intermediul jocului elevul se simte responsabil de rezolvarea problemei impuse de joc. Elevul își asumă roluri luate, fie din viața cotidiană, fie din povești.

·          Interdisciplinaritatea: descoperirea unei maniere originale de a aborda un subiect comun pentru a crea conexiuni posibile şi necesare în vederea atingerii scopului propus, îmbinarea metodelor folosite la celelalte materii: desen, decupare, colorare, taiere, muzica, recitare, povestire, mișcare ritmată.

·          Lucrul în grup oferă o gamă largă de interrelații care sprijină învăţarea şi evidențiază rolul social al acesteia. Există mai multe modalități de a forma grupuri mici de lucru: în functie de marcajele pe care le conțin materialele de lucru (cartonase cu diferite simboluri: culori, flori, forme geometrice), în functie de categorii de concepte și în funcție de cerința dată.

Grupurile pot fi: de opinii, de lucru dirijat, de discutii libere, de simulare, de dezbateri. Pentru gruparea optimă a copiilor este deosebit de util un mobilier modular.

 Aranjarea meselor se va face în funcție de nevoile de interacțiune anticipate de învățător, de spațiul avut la dispoziție şi de numărul de elevi.

·          Folosirea metodelor interactive: brainstorming, ciorchinele, cubul, eseul de cinci minute etc…

·         Rezolvarea creativă a conflictelor din grupul de copii;

·         Colaborarea cu familia – părinții ajută la sprijinul intervenției.

·         Strategii pentru cresterea stimei de sine şi a încrederii în propria eficiență.

Copiii care participă la astfel de programe de educație remedială pot fi învățați să-şi aprecieze succesele ca rezultat al efortului propriu sau al propriilor capacități şi să evite să pună succesele lor pe seama norocului, a întâmplării ori facilitatii situației.

Ei trebuie să fie învățați să atribuie eșecul unor cauze externe şi stabile (dificultatea sarcinii) sau a unor cauze interne şi instabile (efort insuficient).

Copii trebuie să fie învățați să gândească pozitiv atunci când se află în fața unei activități dificile (“Este greu, dar sunt capabil să reușesc!”) și să nu se judece prea sever şi să nu se culpabilizeze atunci când greșesc.

 Identificarea timpurie a nevoilor copiilor din comunități defavorizate implică găsirea soluției în vederea dezvoltării unui instrument educațional de prevenire, protecție și reintegrare, cu o structură complexă, de abordare a actului educativ, ce se poate desfășoară în spațiul comunitații educaționale, asigurând, pentru grupul țintă o participare activă, îndrumați de formatorii specializați în acest sens.

În astfel de programe de educație remedială se urmărește să se asigure surse de activităţi integrative, accesibile în special copiilor din categoriile sociale defavorizate, să se elaboreze un curriculum specific activităților de remediere scolară și să se promoveze egalitatea de șanse, creându-se o imagine de ansamblu în domeniul educației remediale.

Planurile remediale pot fi proiectate ca anexe a planificărilor anuale şi pe unităţi de învăţare.

Structura unui plan remedial (orientativ):

Numele şi prenumele elevului:

Disciplina:

Descrierea situaţiei:

Conţinuturi vizate pentru a fi reluate şi consolidate

Rezultate estimate:

Competenţe generale

Conţinuturi

Competenţe specifice

Activităţi de învăţare

Standarde/ Descriptori pentru evaluarea progresului

Metode şi instrumente de evaluare

BIBLIOGRAFIE

Joiţa Elena, Management educaţional. Profesorul manager: roluri şi metodologie, Iaşi, Ed. Polirom, 2000

Paralescu Sebastian, Işfan Ion, Gîrdu Constantin Cristinel, Elena Ion (coordonatori), Ghid pentru educație remedială, Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2012

Ghid de Educaţie remedială- suport de curs elaborate în cadrul proiectului ,,Inițierea de Grupuri locale de Educatie parentală nonformală și transfer multiregional de bune practici pentru promovarea incluziunii sociale a copiilor si tinerilor aflați în situații familiale de risc - GLEP” Cod proiect: PEH078 Beneficiar: Universitatea “Ştefan cel Mare”din Suceava