(definiţie, principii, caracteristici,criterii, avantaje, strategii )
Definiție Elementul distinctiv al învățării experiențiale este că experiența de învățare a elevului ocupă un loc central în procesul de învățare – predare. Această experiență poate include evenimente din viața elevului anterioare experienței de învățare, experiențe din viața curentă sau cele care rezultă din participarea la activitățile organizate de profesori și alți facilitatori ai procesului de învățare.
Un element cheie al învățării experiențiale este că elevii își analizează experiențele prin proce de reflecție, evaluare și reconstruire (uneori individual, alteori colectiv sau combinat) pentru a extrage învățăminte din experiențele care care au fost expuși. Această evaluare poate duce la acțiuni viitoare ale elevului. Învățarea se trage din experiență anteoriară și/sau actuală. Însă, dacă e să recem în revistă multe din practicile de învățare-predare actuale, am trage niște concluzii diferite. Mult din forța dată învățării experiențiale vine ca reacție la o abordare prea didactică a procesului de învățare, centrată pe profesor și pe transmitere de cunoștințe. Învățarea experiențială este de interes special pentru profesori deoarece cuprinde învățarea formală, informală, non-formală, învățarea durabilă, din experiențe reale.
Astfel învățarea experiențială se bazează pe un set clar de principii:
· Experiența reprezintă fundamentul și un stimul de și pentru învățare;
· Elevii participă activ în construirea propriilor experiențe,
· Învățarea este un proces holistic;
· Învățarea este construită pe elemente sociale și culturale;
· Învățarea este influențată de contextul socio-emoțional în care este construită.
Învățarea experiențială nu se pretează la a fi redusă la câteva strategii, metode, formule sau rețete. Este posibil însă să îi identificăm câteva caracteristici care o deosebesc de alte abordări pedagogice:
· Învățarea experiențială necesită ca trei factori să fie funcționali în același timp: implicarea întregii persoane (intelect, emoții, simțuri) la procesul de învățare. Spre exemplu, prin învățarea prin joc de rol și alte jocuri, procesul de antrenare înastfel de activități implică antrenarea intelectului, a câtorva sau a tuturor simțurilor și o varietate de emoții. Învățarea se face prin toate aceste canale;
· Recunoașterea și folosirea activă de toate experiențele de viață relevante ale celor antrenați în procesul de învățare. Acolo unde învățarea nouă poate fi conectată de experiențe personale, noua înțelegere rezultată are sanșe mai mari de a fi integrată eficient în sistemul de valori și cunoștințe ale elevului.
· O reflecție continuă asupra experiențelor anterioare pentru a adauga la ele înțelesuri noi, mai stabile și profunde. Acest proces este pe durata vieții elevului și accesează memoria. Calitatea procesului de reflecție este importantă pentru rezultatele învățării și natura experienței de învățare.
· Intenția – oportunitățile de învățare care sunt inteționat planificate și create de profesori sunt deseori numite ‚activități structurate’ și includ simulări, jocul de rol, vizualizări, discuții moderate, ipoteze;
· Facilitarea este implicarea altor persoane (profesori, lideri, mentori, terapeuți, consilieri). Când astfel de persoane sunt implicate, rezultatele pot fi influențate de nivelul de expertiză al celor care se implică. Învățarea experiențială presupune deseori că există relații egale între facilitator și elev, că implică posibilitatea negocierii și că oferă elevului suficient control și autonomie.
· Evaluarea rezultatelor procesului de învățare este direct dependentă de ce presupune această evaluare, de cine este făcută și care este scopul ei. Învățarea experiențială este în egală măsură preocupată atât de procesul de învățare, cât și de rezultatele lui. Astfel, procedurile de evaluare ar trebui să ia în calcul acest lucru. Modele de evaluare care se aliniează principiilor învățării experiențiale includ proiecte individuale sau de grup, eseuri critice, jurnale, activități de auto-evaluare și inter-evaluare între elevi. Pot de asemenea să includă alte modalități de prezentare, nu doar cele scrise pentru a crea oportunități de a forma acest context holistic și complex în care are loc învățarea.
Criterii esențiale pentru învățarea experiențială Învățarea experiențială nu se limitează la a fi doar o ‚metodă’ sau o ‚tehnică’ sau chiar o anumită ‚abordare’; este un concept mult mai cuprinzător. Deși nu există o singură modalitate pentru a identifica procesul de învățare experiențială, există anumite criterii care trebuie îndeplinite pentru a asigura natura învățării experiențiale:
· Țelul principal al învățării experiențiale este implicarea elevilor în contruirea de cunoștințe din ceea ce este important și semnificativ pentru ei (să fie ‚fidel experiențelor trăite de elevi’);
· Învățarea experiențială se preocupă cu antrenarea personală a elevului cu experiența de învățare (elevul trebuie să fie conectat la realitatea pe care o studiează);
· Debrief și procesul de reflecție sunt critic de importante; experiența singură, fără aceste procese nu are neapărat valoare educativă · Există presupunerea că în învățarea experiențială impicarea întregii persoane (simțuri, emoții și intelect sunt importante. 14
· Se recunoaște ce aduc elevii la procesul de învățare (experiența anterioară, fie ea formală sau informală);
· Există elemente de natură etică specifice învățării experiențiale care se aplică elevilor de către profesori, facilitatori, lideri (elemente de respect, validare, încredere, onestitate și grijă față de elev cât și urmărirea potențialului elevului de a fi un auto-didact).
Avantajele învățării experiențiale Învățarea experiențială este o metodologie activă, centrată pe elev, în care elevii își folosesc cunoștințele și competențele în mod relevant și concret. Mai jos prezentăm câteva dintre avantajele distincte ale învățării experiențiale în comparație cu învățarea tradițională; cea centrată pe profesor și oferirea de instrucțiuni.
· Posibiitatea aplicării imediate a cunoștințelor Învățarea experiențială prezintă opotunități pentru elevi de a aplica ce au învățat pentru a rezolva provocări reale. Elevii testează validitatea celor învățate și a principiilor care stau la baza celor cunoscute și pot experimenta și adapta comportamentul și metodele pentru a obține rezultatele cele mai bune în învățare. Învățarea prin aplicare practică este mult mai eficientă și durabilă decât cea teoretică. Ea, de asemenea, promovează dezvoltarea altor competențe cum ar fi gândirea critica, rezolvarea de probleme și luarea de decizii.
· Accesul în timp real la mentorat și feedback Atingerea unui nivel de expertiză necesită mentorat eficient și direcționat bazat pe observarea practicii. Fiecare învățare experiențială ar trebui să includă sesiune de feedback în care elevii să primească feedback de la experți și colegii parteneri în actul de învățare.
· Dezvoltarea unor obiceiuri de practică reflectivă Țelul în educație este persoana care se poate monitoriza eficiența propriei acțiuni, care poate anticipa rezultatele și poate crea planuri de rezervă. De obicei numim acele persoane ‚experte’. Ei sunt experți pentru că au avut parte de mai multe astfel de experiențe și de feedback contructiv asupra cărui au acționat, și care le-a dezvoltat anumite structuri de gândire pe care le aplică consecvent în experiențele de zi cu zi. Învățarea experiențială ajută la accelerarea acestui proces de trecere de la novice la expert.
· Realizările sunt clare Elevii pot să avanseze în învățare în timp scurt datorită acestor cicluri de feedback create de rezolvarea de probleme, feedback și analiză de probleme. În sala de clasă tradițională, elevilor de obicei nu le este clar dacă sunt pe care cea bună de învățare, care îi va aduce rezultatele dorinte decât atunci când dat examinările și primesc nota.
· Oportunitatea de a fi creativ În ‚lumea reală’ problemele au de obicei mai mult decât o singură soluție, și ‚două capete sunt mai bune decât unul singur’. Învățarea experiențială permite elevului să facă apel la partea creativă a gândirii și să caute singur soluția proprie la sarcina de rezolvat. Această creativitate și varietarea rezultatelor produse, îmbogățesc experiența de învățare și societatea ca întreg.
· Oportunitatea de a fi reflectiv Reflecția este un component integral al procesului de învățare experiențială. Prin amestecul experiențelor concrete cu concepte abstracte și apoi prin reflecția asupra rezultatelor obținute, elevii antrenează mai multe arii ale creierului lor și formează conexiuni reale și personale cu ceea ce învață. Analizează cum a fost rezultatul influențat de acțiunile lor și cum acesta ar fi variat de la elev la elev. Această analiză îi ajută să înțeleagă mai bine cum conceptele învățate se pot aplica la alte situații.
· Greșelile devin valoroase Învățarea experiențială se face printr-un proces de ‚încercare și eroare’. Pe măsură ce elevii sunt antrenați în activități practice, ei descoperă că unele abordări funcționează mai bine decât altele. Abandonează astfel abordările care nu funcționează, dar actul în sine de a încerca și a abandona – văzut frecvent ca o greșeală – devine de fapt o parte foarte valoroasă în procesul de învățare. Astfel elevii învață să nu le fie teamă de greșeli, ci să le vadă ca oportunități de învățare.
· Atitudini pozitive față de procesul de învățare Natura personală a învățării experiențiale antrenează emoțiile elevilor dar imbogățește și cunoștințele și abilitățile. Când elevii văd rezultatele concrete ale muncii lor, câștigă în mândrie și încredere, maximizând astfel entuziasmul pentru învățarea continuă.
· Drum către continuarea învățării și carieră Multe proiecte de învățare experiențială sunt orientate spre carieră pentru că sunt, prin natura lor, ancorate în lumea reală. Prin aceste activități, elevii încep să descopere propriile abilități, aptitudini și pasiuni. Această descoperire, la rândul ei, poziționează elevii pe o cale mai directă spre carieră sau continuarea studiilor.
· Unirea teoriei cu practica Ceea ce se învață din cărți poate acum să fie aplicat în practică pentru a înțelege mult mai bine efectele și comportamentele rezultate. Acest lucru ajută, de asemenea, la memorarea cu mai multă ușurință a conceptelor și ideilor cu care lucrează elevii.
· Lucrul în echipă Învățarea experiențială antrenează participanții în activități de echipă variate, formându-i astfel în spiritul lucrului în echipă și leadership. Acest lucru aduce avantaje participanților deoarece ei învață unii de la alții și pentru că practică normele lucrului în echipă într-un context profesional.
· Pregătirea elevilor pentru experiențe de viață Multe dintre experiențele de învățare au caracteristici comune: elevii lucrează în grup, de exemplu. Prin aceste proiecte de echipă, elevii învață să lucreze mai bine unii cu ceilalți să dezvolte împreună un plan de acțiune, să valorifice calitățile fiecărui membru al echipei. Prin aceste experiențe, elevii învață competențe de lideri dar și cum să aplice gândirea critică și cum să se adapteze la circumstanțe schimbătoare.
Strategii pentru implementarea învățării experiențiale Atunci când considerăm posibilitatea introducerii învățării experiențiale în practica noastră, este indicat să urmăm anumiți pași:
1. Analiza elevilor și identificarea nevoilor lor Care este vârsta elevilor? Au avut elevii experiențe de muncă practică în trecut ori nu? Care le este nivelul actual de cunoștințe în domeniul în care intenționezi să direcționezi procesul de învățare? Ai luat în calcul nevoile și diversitatea culturală? Fiecare persoană este rezultatul mediului cultural în care a acționat. Fiecare persoană este condiționată în timp să răspundă într-un anumit fel. Profesorii trebuie să înțeleagă și să ia în calcul că elevii lor au crescut în medii culturale, posibil diferite și că acest lucru va avea un impact asupra interacțiunilor lor.
2. Identifică activități potrivite pentru elevii tăi și pentru conținutul pe care dorești să îl adresezi Care activități sunt potrivite pentru conținutul pe care dorești să îl adresezi și pentru dezvoltarea cognitivă pe care ți-o planifici pentru elevii tăi? Care parte a cursului poate fi îmbogățită prin aplicarea învățării experiențiale? Cum se aliniează activitatea pe care ți-o propui la obiectivele cursului? Îi permite elevului să experimenteze cu conceptele cheie ale cursului? Cum adaugă această activitate la programul curricular?
3. Identifică potențialele probleme pe care poți să le întâmpini prin integrarea învățării experiențiale Ce schimbări trebuie să aduci practicii curente pentru a introduce învățarea experiențială? Va trebui să compromiți din volumul de conținut pentru a introduce învățarea experiențială? Cum se potrivește învățarea experiențială cu tot curriculum? Ai parte de sprijin instituțional pentru a înlocui învățarea tradițională cu cea experiențială? Care sunt potențialele riscuri? Cum vei selecționa alți parteneri și cum vei adresa potențialele probleme din parteneriat? Cum organizezi elevii pentru a oferi șanse egale pentru toți?
4. Planifică un proiect de anvergură sau o experiență practică pentru a ghida procesul de învățare pe parcursul lui Având o sarcină majoră de adresat/rezolvat pe parcursul unui semetru, motivează elevii să fie perseverenți, le dă un țel asupra căruia să se aplece și devine, astfel, ‚energia’ care pune în mișcare tot ceea ce face elevul în clasă. Atunci când elevii știu ce se așteaptă de la ei, înțeleg că fiecare oră de curs are un scop precis pentru că este o bornă ajutătoare în parcurgerea întregului traseu de lucru.
5. Menține interconectivitatea Activitățile de instrucțiune directă, centrate pe profesor trebuie să fie direct legate de activitățile experiențiale. Ele trebuie să fie privite ca resurse care ajută elevii să finalizeze proiectul inițial în care sunt antrenați
6. Asigură-te că activitățile au un nivel ridicat de provocare, dar că pot fi îndeplinite Când elevilor li se dă responsabilitatea de a-și gestiona singuri lucru, profesorul trebuie să se asigure că aceștia sunt în stare să o facă.
Creșterea popularității învățării experiențiale și a acestui tip de metodă didactică se datorează în parte unei înțelegeri mai aprofundate a felului în care învață elevii și unei înțelegeri de natură mai recentă a importanței procesului de învățare centrat pe elev.
În acest context, învățarea experiențială se bazează pe patru principii primare, și anume: ar trebui să fie contructivă, auto-direcționată, colaborativă și pusă în context real. Învățarea experiențială a fost definită ca un proces de colaborare în care fiecare dintre aceste condiții prezentate mai jos sunt întâlnite: participanții au un scop comun în procesul de învățare, împart responsabilitatea actului de învățare, sunt dependenți unii de ceilalți pentru a-și satisface nevoile de învățare și negociază acțiunile pentru a duce la bun sfârșit sarcina de îndeplinit. Toate aceste elemente pot fi potențiate prin folosirea realității virtuale și augmentate.
Avantajele folosirii realității virtuale și augmentate în învățarea experiențială include depășirea barierelor impuse de timp și distanță, economiilor de scară prin centrarea asupra elevului și posibilitatea de a aduce în actul didactic noi metode de instrucție.
Experiența de învățare prin realitatea virtuală și augmentată oferă multe avantaje elevilor: înlesnește comunicarea între studenți indiferent de unde se află aceștia și facilitează învățarea la scară globală care promovează nu numai achiziția de cunoștințe și abilități digitale, ci și înțelegerea unor perspective culturale și sociale diferite prin mediu internațional de învățare. Cele două abordări, în tandem, pot facilita învățarea multidisciplinară și pot îmbogăți lucrul în echipă într-un context multidisciplinar. Toate acestea fac utilizarea experienței de învățare prin realitate virtuală și augmentată de interes pentru cei care găsesc interacțiunea socială dificilă.
Mai mult decât atât, adaptarea învățării experiențiale la mediul online oferă oportunitatea de a folosi metode noi care, atunci când sunt încorporate într-o strategie clară de educație digitală, oferă avantaje atât pentru elevi cât și pentru cei care le predă.
Bibliografie:
Ghid pentru profesori despre realitate virtuală în educația elevilor future schools using the power of virtual and augmented reality for education and training in the classroom vr@school Erasmus+ strategic partnerships for school education project 2018-1-ro01-ka201-049411