„Acceptarea de sine” înseamnă acceptare necondiţionată ‐ acceptarea şi asuma- rea responsabilităţii pentru însuşirile, calităţile şi comportamentele proprii ‐ atât cele care ne plac şi le considerăm adecvate, cât şi cele care nu ne plac şi le considerăm inadecvate, fără a ne considera ca fiind „ buni”sau „răi”. Primul pas pentru a învăţa să ne acceptăm este să înţelegem că nu suntem fiinţe care pot fi judecate ca fiind în întregime „bune” sau „rele”. Noisuntem un amestec de comportamente, trăsături şi însuşiri, unele dintre ele fiind de dorit, altele mai puţin tolerabile, iar altele neutre. Nu ne ajută să spunem despre noi că suntem „buni” sau „răi”, cu/sau lipsiţi de valoare.
Subiectul dezbaterii: Cine sunt eu?
Obiective urmărite:
Să identifice vulnerabilităţile şi resursele propriei persoane;
Să identifice între ei din perspectivacalităţilor şi defectelor;
Să normalizeze prezenţa vulnerabilităţilor propriei persoane.
Strategia didactică:
a) Resurse: coli flipchart, pixuri, markere, flipchart, coli albe, minge, stickere.
Timp: 2 h
b) Metode şi modalităţi de lucru: exerciţiul, explicaţia, conversaţia,
c) Forme de organizare: lucrul individual, în echipe,
Etapele activităţii:
Prezentarea dezbaterii:
- Familiarizarea elevilor cu tematica dezbaterii;
- Identificarea aşteptărilor şi temerilor participanţilor: participanţii primesc câte două stike
re de culori diferite şi sunt rugaţi să scrie pe unul dintre ele aşteptările pe care le au referitoare la activitate, iar pe celălalt, temerile;
- Stabilirea regulilor de grup se va face alegând în mod democratic regulile confortabile pentru grupul format;
Prezentarea obiectivelor
Joc de intercunoaştere: Cărţile de vizită Timp: 10 minute
Elevii primesc câte o jumătate de foaie albă şi sunt rugaţi să îşi imagineze ca acea foaie reprezintă cartea lor de vizită. Sunt rugaţi să se prezinte cât mai creativ, scriind/desenând pe cartea de vizită
ceea ce ar dori să le împărtăşească celorlalţi.
Joc de autocunoaştere
Varianta 1 „Cine sunt eu?”
Timp: 20 min timp de lucru + 15 min prezentarea lucrărilor.
Se înmânează fiecărui elev fişa „Cine sunt eu?” şi se pun la dispoziţie materialele necesare
(creioane, culori etc).
Elevii primesc ca sarcină realizarea în5 min a unui colaj/desen care să le ofere celorlalţi o idee despre cine sunt ei. Pentru realizarea sarcinii, aceştia pot folosi cuvinte, simboluri, desene la libera alegere.
După finalizarea exerciţiului, se organizează grupuri de câte 4 elevi, în care fiecare va prezenta celorlalţi ce a realizat şi pe ce se bazează opţiunea aleasă (timp
de 5 min). În final, în grupul mare se discută concluziile fiecărui grup (10 min.).
Varianta 2 – Dacă aş fi…
Dacă aş fi animal, aş fi...
Dacă aş fi culoare, aş fi...
Dacă aş fi pasare, aş fi....
Dacă aş fi floare, aş fi...
Dacă aş fi jucărie, aş fi...
Dacă aş fi instrument muzical, aş fi...
Varianta 3 Fereastra lui Johari
Prezentarea pe scurt a metodei. Fereastra lui Johari reprezintă o metodă folosită în psihologie, pentru a construi o imagine personală clară. Botezată după prenumele celor 2 cercetători
(Joseph și Harry), această metodă definește clar limitele în care ne vedem noi, cum ne cred ceilalți și ceea ce obișnuim să ascundem despre noi.
Este o metodă simplă de aplicat, dar care necesită, în primul rând, sinceritate din partea celor implicați.
Elevul primește o fișă de lucru în care sunt prezentate cele 4 cadrane ale ferestrei lui Johari și lista cu adjective. Aceasta trebuie să le bifeze doar pe cele care consideră că îl caracterizează. Pentru a
afla mai multe opinii, lista de adjective este distribuită și altor persoane care au intrat în contact cu prima. Cei din urmă, la rândul lor, bifează și ei adjectivele pe care le consideră potrivite pentru
persoana respectivă. După completarea listei de adjective, vom obține patru panouri ale ferestrei:
|
Zona deschisă “Eu știu si ceilalți știu” Cunoscută sieși Cunoscută celuilalt/celorlalți |
Blind Spot “Zona Oarbă” ”Eu nu știu dar ceilalți știu” Necunoscută sieși Adjective selectate de ceilalți (cum te văd ceilalți) |
|
Zona ascunsă ”Eu știu dar ceilalți nu știu” Cunoscută sieși Necunoscută celuilalt/celorlalți |
”Eu știu dar ceilalți nu știu” Cunoscută sieși Necunoscută celuilalt/celorlalți Zona necunoscută ”Eu nu știu și nici ceilalți nu știu” Necunoscută pentru toți cei implicați |
Cele 56 de adjective care se utilizează sunt:
afectuos agil altruist
brav bun calm
capabil complex conștiincios
curajos curios demn
de încredere energic erudit
extrovert fericit flexibil
generos grijuliu idealist
independent ingenios inteligent
introvert isteț iubitor
încrezut înțelept matur
mândru modest nervos
organizat perspicace prietenos
prostuț puternic rațional
răbdător reflexiv relaxat
religios sensibil sentimental
spontan șiret tăcut
timid tolerant
Exersarea abilităţilor de autocunoaştere: Eu plus/minus.
Timp: 20 min.
Varianta 1: Fiecare elev primeşte o fişă cu un instrument muzical şi este rugat să îşi
închipuie că acel instrument muzical îl reprezintă.
Analizându‐se, fiecare va trebui să îşi identifice calităţile
şi defectele. Reuniţi în grupul mare, participanţii sunt rugaţi să îşi prezinte instrumentul muzical vorbind despre ei însişi.
Varianta 2:
Elevii primesc câte o foaie de hârtie şi sunt rugaţi să realizeze un colaj/un desen, prin care să evidenţieze calităţile şi defectele pe care consideră că le au. Acestora le este explicat faptul că pot utiliza o varietate de mijloace, putând utiliza simboluri, cuvinte, desene.
Întrebări care pot fi utilizate în vederea facilitării discuţiei în grupul mare:
1. Există persoane care au doar puncte tari (calităţi)?
2. Există persoane care au doar puncte slabe?
3. Ce spune despre o persoană, prezenţa unui „defect”?
4. Privind la lucrările celorlalţi colegi, ce s‐ar putea spune despre fiecare lucrare?
5. De ce consideraţi că este important să ne cunoaştem?
Concluzii de accentuat în discuţiile cu elevii:
Nu există persoane care au doar calităţi sau doar defecte, ci persoane care au atât calităţi
cât şi defecte;
Fiecare persoană este diferită, unică şi valoroasă în felul său;
Fiecare persoană are o constelaţie unică de puncte tari (calităţi) şi puncte slabe;
Prezenţa defectelor nu spune despre o persoană că este “REA” sau SLABĂ, ci că este OM.
Bibliografie:
1. Organizaţia Salvaţi Copiii, Filiala Suceava - Dezvoltarea abilităţilor de viaţă independentă ale adolescenţilor- manual pentru peer lideri, Editura SC Accent Print SRL, 2014;
2. Băban A, Perovai D, Lemeni G- Consiiere şi orientare. Ghidul profesorului. Editura Humanitas Educational, Bucureşti, 2002.