Rezumat

Proiectul ProForm nu are ca obiectiv doar să livreze, ci să identifice, cuantifice şi să replice. În acest sens, prin seminariile pentru identificarea bunelor practici (activitatea A3.2 a proiectului), ne-am propus să identificam bunele practici existente la nivelul şcolilor ţintă din cadrul proiectului. La Școala Gimnazială „Elina Basarab” Herăşti, jud. Giurgiu am identificat câteva exemple de activităţi/proiecte cu caracter de bună practică în domeniul educaţiei incluzive.

Context

Conform „Chestionarului privind identificarea, dezvoltarea și schimbul de bune practici pentru asigurarea calității în educație incluzivă și pentru facilitarea dialogului școală-familie-comunitate” aplicat la Școala Gimnazială „Elina Basarab” Herăşti în data de 19.12.2018 şi ulterior dezbaterilor din cadrul seminarului din data de 19.06.2019 au fost evidenţiate numeroase demersuri iniţiate, dezvoltate şi implementate de către unitatea şcolară în ceea ce priveşte creşterea calităţii educaţiei incluzive, multe dintre acestea din perspectiva creării, dezvoltării şi consolidării relaţiei şcoală-familie-comunitate, cu accent pe dezvoltarea unei serii de competenţe şi abilităţi la nivelul elevilor. Trebuie remarcat faptul că aceste demersuri s-au bucurat de succes la nivel local, ceea ce a făcut ca unele dintre ele să devină o tradiţie, fiind implementate anual.

Strategii şi intervenţii.

Printre aceste demersuri se numără şi proiectul „Şcoala de cetăţeni”, implementat de către Școala Gimnazială „Elina Basarab” Herăşti, în parteneriat cu Asociaţia Educ.

Prima ediţia a avul loc în anul 2012, având ca motto „Cetăţean nu te naşti, cetăţean devii” (Spinoza).

Grupul ţintă direct al proiectului a fost constituit din elevi (în general, dar cu accent pe 40 de elevi ai Şcolii „Elina Basarab”, Herăşti, Giurgiu – clasa a VII-a şi clasa a VIII-a), dar şi din adulţi (colectivul de profesori, părinţi, bunici, autorităţi, antreprenori locali).

Din analiza de nevoi realizată de către echipa de proiect, a fost identificată problema următoare:

·         lipsa cunoştinţelor legate de cetăţenia activă, lipsa implicării copiilor şi tinerilor din comună în viaţa comunităţii.

Scopul proiectului a vizat responsabilizarea copiilor în ceea ce priveşte cetăţenia activă şi educaţia pentru comunitate.

Ca obiective, prima ediţie a proiectului şi-a propus ca prin implicarea elevilor în proiect, aceştia:

·         să înţeleagă ce înseamnă să fii cetăţean, ce drepturi, dar şi ce obligaţii ai, ce presupune cetăţenia activă;

·         să identifice acţiuni în care se pot implica împreună şi care vizează dezvoltarea comportamentului de cetăţean activ;

·         să-şi dezvolte spiritul de iniţiativă, dar şi pe cel critic, spiritul de implicare civică, să-şi dezvolte abilităţile de comunicare.

Prima ediţie a proiectului a fost implementată prin intermediul următoarelor activităţi, care vizau rezultatele următoare:

Impactul estimat al proiectului a constat în:

·         implicarea atât elevilor, cât şi adulţilor (părinţi, bunici, autorităţi, profesori, antreprenori locali), în ideea că fiecare poate contribui cu ceva la punerea în practică a ideii copiilor;

·         informare despre ce înseamnă cetaţenia activă care, prin intermediul copiilor, vor ajunge în fiecare clasă şi în fiecare casă;

·         la final, atât elevii, cât şi sătenii vor avea dovada faptului că „împreună, totul este posibil” şi că o echipă de elevi implicaţi poate realiza ceva dacă are sprijinul comunităţii.

Ulterior, la ediţiile următoare, scopul şi obiectivele au fost similare, activităţile şi proiectele alese de către elevi prezentând mici diferenţe.

Prima ediţie a fost un real succes, ceea ce a făcut ca proiectul să fie continuat în mod constant. De exemplu, ediţia din anul 2013, s-a bucurat de acoperirea media la nivel naţional şi local (agenția de știri Rnews; portalul Realitatea.net; site-ul ONG – Romania pozitivă; site-ul de știri locale Giurgiu 24; site ul de știri locale Giurgiu News), dar şi de aportul unor sponsori (Grădina Bakker Olanda SRL; Alchimex şi Dr. Ing. Marius Roman). Proiectul a continuat şi în anii următori,

Rezultate.

În ceea ce priveşte rezultatele, acestea au fost întotdeauna atinse, permiţând realizarea obiectivelor şi scopului proiectului. În acest sens, într-un comunicat de presă de pe site-ul partenerului principal, www.educromania.org, era prezentată ediţia din 2013 a proiectului după cum urmează: „Astăzi, la Herăşti, 40 de copii de 13 şi 14 ani au „absolvit” cursurile Şcolii de cetăţeni. Timp de o lună au învăţat ce înseamnă să fii un bun cetăţean, au propus acţiuni pe care le pot face singuri în folosul lor şi al satului şi, dintre acestea, au votat prima astfel de acţiune: amenajarea curţii şcolii. Apoi şi-au ales echipele şi şi-au împărţit responsabilităţile: un grup a căutat sponsorii – pe cei care le puteau aduce pomii pentru livada şi florile pentru gradina din faţa şcolii, alt grup a invitat reprezentanţii Primăriei, ai Poliţiei, preotul satului, presa. Zece copii s-au ocupat de pregătirea terenului şi plantare şi alţii au făcut astăzi fotografii, filmări, au luat declaraţii de la participanţii la acţiune.” Demersurile elevilor au fost încununate de succes: „Trei companii au răspuns imediat scrisorii elevilor: Compania Alchimex din Herăşti, un susţinător permanent al şcolii, a trimis uneltele, pomii fructiferi şi arbuştii de zmeur şi coacăz. Echipa Gradina Bakker Olanda a adus sute de bulbi, trandafiri şi arbuşti decorativi pentru rondurile din faţa şcolii. Şi pentru că încurajează acţiunile de acest gen, dr. ing. Marius Roman, din Afumaţi, s-a alăturat cu alţi pomi fructiferi care au completat livada.” Din perspectiva cadrelor didactice din unitatea de învăţământ proiectul şi-a atins obiectivele: „A fost o experienţă incredibilă pentru ei”, a spus prof. Ana Maria Gomboş, cea care i-a coordonat pe copii. „Faptul că au contribuit cu idei, că au facut totul singuri, de la propunere până la primirea invitaţilor, etichetarea pomişorilor şi realizarea fotografiilor i-a făcut să fie mândri de ei şi să înţeleagă ce pot face nişte copii de 13 ani.” Tot conform sursei citate, „la final, elevii au primit un dar simbolic: un coşuleţ pe care îl vor umple cu fapte bune (unele dintre ele acţiuni pe care chiar ei le-au propus la primul curs) şi pe care îl vor preda claselor mai mici când vor merge la liceu.” Iată, cum pe lângă beneficiile directe la nivelul grupului ţintă principal (elevii) şi secundar (familii, comunitate, autorităţi etc.), proiectul a generat şi un efect multiplicatori, participanţii devenind vectori de diseminare a cunoştinţelor dobândite şi, mai ales, de promovarea a conceptului de cetăţenie activă.

Din punct de vedere al sustenabilităţii şi potenţialului de replicare, la prima ediţie s-a mizat pe faptul că încurajarea elevilor să propună singuri idei, care demonstrează ce înseamnă să fii un bun cetăţean, să identifice o nevoie, să descrie planul acţiunii, să-şi aleagă reprezentanţii şi să-şi aloce responsabilităţile, ulterior să pună totul în practică, va permite continuarea proiectului şi după finalizare, urmând ca echipa Asociaţiei să monitorizeze acest lucru şi să sprijine şi alte iniţiative. Proiectul poate fi replicat în această forma sau în alta, atât în cadrul propriei comunităţi, dar şi în alte comunităţi (elevii trecând prin etapa însuşirii cunoştinţelor despre cetăţenia activă, a identificării nevoilor şi realizând apoi alte acţiuni în beneficiul comunităţii lor). Astfel, aşa cum s-a amintit şi anterior, proiectul a continuat şi în anii următori, reprezentând un demers de succes la nivel local şi un instrument extrem de util pentru unitatea de învăţământ.

Concluzii

În concluzie, prezentul material reflectă preocuparea constantă a cadrelor didactice de la Școala Gimnazială „Elina Basarab” Herăşti pentru creşterea calităţii educaţiei incluzive, în acest sens iniţiind, dezvoltând şi implementând activităţi/proiecte, care au impact în crearea, dezvoltarea şi consolidarea relaţiei şcoală-familie-comunitate, cu replicabilitate la nivelul oricărei unităţi din învăţământul preuniversitar, la oricare dintre ciclurile preşcolar-primar, gimanzial sau liceal, creându-se astfel un instrument de lucru anual pentru dezvoltarea abilităţilor şi/sau competenţelor elevilor, caracterul anual conferind sustenabilitate demersului.