Codul proiectului: POCU/73/6/6/108182

Titlul proiectului: „ProForm - PROfesionalizarea cadrelor didactice prin FORMare continuă”

     Beneficiar  /        Partener 1/          Partener 2: Asociaţia Societatea Naţională Spiru Haret pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură

Numele și prenumele expertului: Albeanu Grigore

Poziția în cadrul proiectului: Expert programe formare profesională

Nr. și tipul contractului 229/01.05.2018/ CIM

Categorie expert: Expert termen lung

Rolul inteligenței logico-matematice în predarea - învățarea STEM

            1. Specificul inteligenței logico-matematice

            Inteligența logico-matematică, una dintre cele nouă inteligente ale lui Howard Gardner, implică abilitatea de a analiza problemele și problemele logic, de a excela la operațiile matematice și de a efectua investigații științifice. Aceasta poate include abilitatea de a folosi raționamente formale și informale cum ar fi raționamentul deductiv și de a detecta modele. Oamenii de știință, matematicienii, programatorii de calculatoare și inventatorii se numără printre cei pe care Gardner le vede ca având inteligență logică și matematică ridicată [1].

            Mai precis, inteligența logico-matematică se referă la capacitatea omului de a raționa deductiv sau inductiv și la lucrul cu modele abstracte și relații. Elevii care excelează în acest sens au o inteligență cu abilități pronunțate de rezolvare a problemelor prin raționament, fiind capabili să pună întrebări într-o manieră logică [2, 3]. Această inteligență este predominantă la oamenii de știință, bancheri, matematicieni, programatori de calculator, avocați și contabili [2].

            A fi inteligent logico-matematic înseamnă a avea capacitatea de a utiliza cifrele în mod eficient (de exemplu, ca matematician, contabil sau statistician) și de a raționa bine (de exemplu, ca om de știință, programator sau logician). Această inteligență include atractivitate pentru modelele și relațiile logice, pentru afirmațiile și propunerile de tip „dacă-atunci” sau „cauză-efect”, pentru funcții și alte abstracții conexe. Tipurile de procese folosite în cadrul  inteligenței logico-matematice includ clasificarea, interferența, generalizarea, calculul și testarea ipotezelor.

            De asemenea, inteligenții logico-matematici au capacitatea de a recunoaște modelele, de a lucra cu simboluri abstracte (de exemplu, numere sau forme geometrice) și de a identifica relații sau de a vedea legături între fragmente separate și distincte (pot face inferențe).

            Oamenii cu inteligență logico-matematică avansată înțeleg principiile fundamentale ale sistemelor și pot produce modele care prin simulare pot fi utile în proiectarea unor sisteme strict necesate vieții socio-economice.

            2. Caracteristice ale elevilor care au predominantă inteligența logico-matematică

Cercetătorii au stabilit că principalele caracteristici ale indivizilor cu inteligență logico-matematică predominantă sunt [3, 4]:

·         gândirea este dominată de raționament în rezolvarea problemelor;

·         indivizii iubesc experimentele științifice, calculele, rezolvarea problemelor și să lucreze sau să se joace cu numere, ei găsesc ceva fascinant în lumea șirurilor de numere sau formelor geometrice;

·         predomină nevoia de materiale de experimentat, materiale științifice, excursiile tematice la planetarii și muzee științifice;

·         au capacitatea de a învață cel mai bine utilizând modele și relații, clasificarea cu așezarea lucrurilor în categorii, ierarhii sau alte modele logice, lucrând cu abstractul;

·         au capacitate de interogare asupra modului în care lumea funcționează;

·         ei consideră jocurile logice, problemele de matematică și jocurile pe calculator interesante (sau dacă nu lucrează la calculator, se bucură de alte jocuri de matematică sau de știință)ș

·         ei se bucură să joace șah, go, dame sau alte jocuri de strategie, de logică sau de tip puzzle;

·         își manifestă interesul pentru subiecte legate de știință prin participarea la competiții;

·         gândirea lor pornește de la cauză și efect. Eivor să înțeleagă relațiile dintre acțiuni, obiecte sau idei.

·         ei pot calcula, cuantifica, lua în considerare proporțiile și efectuează operații complexe matematice sau de deducție logică;

·         ei posedă abilități de gândire inductive și deductive și rezolvă critic și creativ problemele;

·         au abilități în organizare, rezolvarea problemelor și raționamentul logic; curiozitate și investigație.

            3. Un posibil test pentru a identifica elevii cu o inteligența logico-matematică dominantă

Li se cere elevilor să bifeze la enunțurile de mai jos dacă sunt sau nu de acord: DA NU [4]

 Pot să fac mintal calcule cu diferite numere.

 Matematica și/sau științele sunt printre subiectele mele preferate la școală.

 Îmi place să joc jocurile care necesită gândire logică.

 Îmi place să fac mici experimente de tipul „ce-ar fi dacă…” (de exemplu, „Ce se întâmplă dacă voi dubla cantitatea de apă pe care o dau unei plante în fiecare săptămână?”).

 Mintea mea caută modele, reguli sau secvențe logice în învățare.

 Sunt interesat de noile evoluții în domeniul științei.

 Reţin foarte uşor date de naştere sau numere de telefon.

 Fac calcule matematice mintal.

 Îmi place să gestionez banii sau să mă ocup de bugetul casei.

 Îmi place să scriu programe în limbaje de programare.

 Cred că aproape totul are o explicație rațională.

 Câteodată cred în concepte clare, abstracte, fără cuvinte, fără imagini.

 Îmi place să găsesc explicații logice în lucrurile pe care oamenii le spun și le fac.

 Mă simt mai confortabil când ceva a fost măsurat, clasificat, analizat sau cuantificat.

 Folosesc desene, diagrame, diverse scheme la învăţare.

Evident că bifarea a cât mai multor răspunsuri de „Da”, conduc la concluzia că elevul are o inteligență logico-matematică dominantă.

            Bibliografie

1. M. Kelly, https://www.thoughtco.com/logical-mathematical-intelligence-profile-8094

2. A. Pehlivan, M. Durgut, The Effectof Logical-Mathematical Intelligence on Financial Accounting Achievement According to Multiple Intelligence Theory, Journal of Education & Social Policy, Vol. 4, No. 3, September 2017.

3. A. Logsdon, https://www.verywellfamily.com/mathematical-logical-learners-2162782

4. A.N. Avramescu, https://edict.ro/aspecte-privind-inteligenta-logico-matematica-din-teoria-inteligentelor-multiple/