Rezumat

Proiectul ProForm nu are ca obiectiv doar să livreze, ci să identifice, cuantifice şi să replice. În acest sens, prin seminariile pentru identificarea bunelor practici (activitatea A3.2 a proiectului), ne-am propus să identificam bunele practici existente la nivelul şcolilor ţintă din cadrul proiectului. La Liceul Tehnologic „Tiu Dumitrescu” Mihăileşti, jud. Giurgiu am identificat câteva exemple de activităţi/proiecte cu caracter de bună practică în domeniul educaţiei incluzive, respectiv din perspectiva eforturilor de creare, dezvoltare şi consolidare a relaţiei şcoală-familie-comunitate.

Context

Conform „Chestionarului privind identificarea, dezvoltarea și schimbul de bune practici pentru asigurarea calității în educație incluzivă și pentru facilitarea dialogului școală-familie-comunitate” aplicat la Liceul Tehnologic „Tiu Dumitrescu” Mihăileşti în data de 19.09.2018 şi ulterior dezbaterilor din cadrul seminarului din data de 21.02.2020 au fost evidenţiate numeroase demersuri iniţiate, dezvoltate şi implementate de către unitatea şcolară în ceea ce priveşte creşterea calităţii educaţiei incluzive, mai mai ales din perspectiva consolidării relaţiei şcoală-familie-comunitate. Trebuie remarcat faptul că aceste demersuri s-au bucurat de succes la nivel local, ceea ce a făcut ca unele dintre ele să devină o tradiţie, fiind implementate anual.

Strategii şi intervenţii.

Printre aceste demersuri se numără şi proiectul „Milostenie creştină în suflet de copil”, iniţiat şi coordonat de către Liceul Tehnologic „Tiu Dumitrescu” Mihăileşti, în parteneriat cu Asociaţia de părinţi şi în colaborare cu Primăria Oraşului Mihăileşti şi Biblioteca Oraşului Mihăileşti.

Prima ediţia a avul loc în anul şcolar 2018-2019, având ca motto „dă puţin si vei primi mult; dă lucruri muritoare şi vei primi pe cele fără de moarte; dă celui sărac şi chiar dacă tu taci, voci vor vorbi pentru tine, fiindcă milostenia stă înainte şi te apără” (Sf. Ioan Gură de Aur).

Grupul ţintă direct al proiectului a fost constituit din elevi, cadre didactice, părinţi şi beneficiarii finali, iar cel indirect din întreaga comunitate.

Din analiza de nevoi realizată de către echipa de proiect au rezultat două elemente cheie:

·         Dorinţa elevilor de a înveseli şi de a mângâia sufletul colegilor lor ce provin din familii ce se confruntă cu dificultăţi materiale;

·         Disponibilitatea elevilor de a cunoaşte şi practica tradiţiile şi obiceiurile specifice anotimpului primăvara.

Scopul proiectului a vizat conştientizarea sensului şi semnificaţiilor normelor şi valorilor morale ce călăuzesc viaţa şi activitatea oamenilor în comunitate.

Ca obiective, proiectul şi-a propus:

·         Cunoaşterea datinilor şi tradiţiilor specifice anotimpului primăvara;

·         Conştientizarea şi determinarea participării elevilor la actul creației;

·         Formarea unor atitudini pozitive faţă de semenii lor aflaţi în situaţii  dificile;

·         Educarea responsabilității față de mediul înconjurător prin folosirea materialelor reciclabile;

·         Dezvoltarea colaborării dintre școală și familie.

Matricea cadru logic simplificată de mai jos prezintă activităţile, respsonabilii şi perioadele de derulare vizate:

ACTIVITATEA	RESPONSABIL	DATA
·         realizarea unor invitaţii şi afişe pentru popularizarea activităţilor proiectului ·         desfășurarea ședințelor cu părinții	-profesorii	11-15 febr.
·         activități de colectare a materialelor necesare	-elevii	18-22 febr .
·         confecționarea mărțișoarelor și felicitărilor ·         activitate comună părinți- copii	-profesorii	18-28 febr.
·         învăţarea unor versuri şi cântece de primăvară și pentru Ziua mamei	-profesorii	18– 28 febr.
·         organizarea  expoziţiilor și colectarea banilor prin vânzarea produselor ·         prezentarea unor momente artistice	-cadrele desemnate -părinții	1-8 martie
·         direcționarea banilor către copiii care au urgentă nevoie de ei.	-profesorii	11-15martie

Se poate observa în mod clar implicarea tututor categoriilor de grup ţintă direct, întregul proiect fiind un demers comun al elevilor, părinţilor acestora şi cadrelor didactice. Trebuie precizat faptul că organizarea expoziţiilor cu vânzare a presupus pseudocomercializarea produselor realizate de către elevi şi părinţii lor, respectiv acestea au avut un preţ modic şi au fost achiziţionate de către cadrele didactice şi de către părinţi, putând vorbi astfel şi despre o întreprindere simulată, respectiv nu despre un schimb comercial din economia reală.

Din perspectiva resurselor necesare, proiectul a utilizat patru categorii de resurse, respectiv:

a.      umane:

·         elevi

·         părinţi

b.      materiale:

·          materiale necesare conecționării de mărțișoare; materiale reciclabile

c.       financiare: donaţii ale părinţilor, cadrelor didactice implicate

d.      temporale: 11 februarie- 15 martie.

Rezultate.

În ceea ce priveşte rezultatele aşteptate, acestea au fost atinse, respectiv:

·         Determinarea unui număr cât mai mare de copii în organizarea expoziției cu vânzare de mărțisoare;

·         Manifestarea sentimentelor pozitive în relaţie cu ceilalţi: iubirea aproapelui, dorinţa de a ajuta alţi copii, respectarea şi preţuirea semenilor, dorinţa de a săvârşi fapte bune.

Totodată, din activităţile de evaluare desfăşurate s-a vizat îndeplinirea următorilor indicatori, care au fost atinşi în totalitate:

·         Respectarea regulilor de comportament moral-civic în familie şi în societate;

·         Manifestarea solidarităţii şi toleranţei faţă de copiii defavorizaţi;

·         Impactul acţiunilor desfăşurate asupra populaţiei şcolare.

Prin acţiunile de diseminare propuse, respectiv:

·         Popularizarea rezultatelor obţinute pe parcursul derulării proiectului pe pagina de Facebook a liceului;

·         Prezentarea produselor confecţionate de copii în cadrul expoziţiilor organizate;

·         Popularizarea în rândul cadrelor didactice a experienţei dobândite, cu ocazia sesiunilor de comunicări ştiinţifice, a comisiilor metodice;

·         Amplasarea unor panouri de prezentare a activităţilor desfăşurate în cadrul proiectului, în incinta şcolii;

se poate observa un nou set de indicatori şi rezultate, ceea ce face ca proiectul să poată fi folosit ca un instrument real pentru crearea, dezvoltarea şi consolidarea relaţiei şcoală-familie-comunitate.

Concluzii

 

În concluzie, prezentul material reflectă preocuparea constantă a cadrelor didactice de la Liceul Tehnologic „Tiu Dumitrescu” Mihăileşti pentru creşterea calităţii educaţiei incluzive, în acest sens iniţiind, dezvoltând şi implementând activităţi/proiecte, care au impact în crearea, dezvoltarea şi consolidarea relaţiei şcoală-familie-comunitate, cu replicabilitate la nivelul oricărei unităţi din învăţământul preuniversitar, la oricare dintre ciclurile preşcolar-primar, gimanzial sau liceal.