Rezumat

Bunele practici referitoare la educaţia incluzivă de calitate se situează de multe ori în sfera cadrului teoretic. Totuşi, se impune identificarea unor proiecte/activităţi, demersuri care să prezinte rezultate tangibile, cu caracter practic. În acest sens, în cadrul unor proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile imlpementate la nivel naţional sau local în anii trecuţi s-a reuşit identificarea unor exemple, care îmbină cadrul teoretic cu cel practic, având impact maxim asupra grupurilor ţintă vizate, contribuind la implementarea educaţiei incluzive, dar şi la asigurarea şi creşterea calităţii acesteia.

Context

În cadrul proiectului „Dezvoltarea abilităţilor de viaţă a tinerilor în contextul dezvoltării durabile”, finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 realizat de către Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Bihor în calitate de aplicant, în parteneriat cu Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile şi Asociaţia REPER21, în luna august 2014 s-a editat un material intitulat „Culegere de bune practici de proiecte educaţionale.”[1] Culegerea, conform autorilor a avut ca obiectiv: „[...] prezentarea unor colaborări dintre şcoli/licee şi ONG-uri concretizate sub forma unor proiecte pe tematica de abilităţi de viaţă şi dezvoltare durabilă.”[2]

Totodată, autorii precizează: „Proiectele educaţionale prezentate în acest material au fost selectate în urma unei cercetări online a colaborărilor dintre şcoli/licee şi ONG-uri, pe baza următoarelor criterii: tema abordată, grupul ţintă vizat, replicabilitate, rezultate, continuitate.”[3], respectiv acele exemple cu caracter partic la care s-a făcut trimitere anterior.

Strategii şi intervenţii. Rezultate.

Continuăm prezentarea bunelor practici selectate din culegerea amintita mai sus.

Pentru acest material, ne-am oprit asupra proiectului „Colorează în verde amprenta ecologică a mâncării tale”, coordonat de către Şcoala cu clasele I-VIII din satul Palanca, judeţul Bacău, în parteneriat cu Asociaţia “Prietenii Pamântului” din Galaţi.

Proiectul a fost implementat în Palanca, judeţul Bacău, în anul şcolar 2011-2012, având ca grup ţintă principal elevii. Proiectul a fost finanţat prin Programul „Şcoli europene pentru o planetă vie” (European Schools For A Living Planet – ESFALP), organizat de WWF împreună cu Fundaţia ERSTE.

Scopul proiectului a fost „îmbunătăţirea cunoştinţelor şi abilităţilor necesare unui stil de viaţă sustenabil în rândul a 30 de elevi de gimnaziu din comuna Palanca.”[4]

Echipa care a activat în cadrul proiectului a fost formată din elevi cu vârsta de 12 ani. Activităţile desfăşurate în cadrul proiectului „[...] au fost concepute astfel încât să dezvolte abilitatea elevilor de a lua decizii mai bine informate cu privire la un stil de viaţă sănătos, un mediu curat, preţuind agricultura şi gastronomia locală”[5], respectiv:

·         „ateliere de gătit folosind energie regenerabilă;

·         construcţia unei sere în grădina şcolii;

·         documentare asupra impactului de mediu şi asupra sănătăţii al mâncărurilor tradiţionale din Palanca;

·         prezentări pentru părinţi despre agricultura sustenabilă, mâncare organică şi amprenta de carbon;

·         calculul amprentei de carbon al mesei de prânz;

·         analiza ingredientelor înscrise pe etichetele produselor de tip junk food;

·         realizarea unei bănci de seminţe tradiţionale.”[6]

În ceea ce priveşte rezultatele, în general, dar si din perspectiva dezvoltării durabile; autorii evidenţiază o serie de puncte forte, cu un puternic caracter educaţional:

·         „proiectul s-a desfăşurat într-o zonă rurală unde accesul la informaţie este mai redus;

·         promovarea unui stil de viaţă [sustenabil], premisă esenţială în susţinerea dezvoltării durabile a comunităţii locale;

·         implicarea părinţilor în vederea asigurării continuităţii procesului de învăţare şi aplicare a deprinderilor;

·         abordarea unor subiecte cheie în domeniul dezvoltării durabile: agricultura sustenabila, mâncare organică, energie regenerabilă şi amprenta de carbon.”[7]

Se poate observa că proiectul a contribuit în mod clar la consolidarea relaţiei şcoală-familie-comunitate, facilitând o abordare diferită a acestei relaţiei, dar şi a procesului de învăţare şi de a aplicare a deprinderilor, totodată contribuind şi la implementarea strategiilor naţionale în materie de dezvoltare durabilă prin conştientizarea şi pregătirea elevilor pentru asigurarea unui viitor sustenabil.

Concluzii

Trebuie menţionat şi faptul că „Proiectul a primit recunoaştere internaţională, Şcoala cu clasele I-VIII din satul Palanca, fiind desemnată printre cei patru câştigători ai competiţiei internaţionale dedicate mediului înconjurător „Şcoli europene pentru o planetă vie”, ediţia anului 2012. Competiţia este o iniţiativă a WWF şi a Fundaţiei ERSTE”[8].

Astfel, prezentul material şi-a propus în primul rând să aducă în atenţie culegerea de bune practici prezentată,[9] evidenţiind şi un tip specific de activitate cu accent pe dezvoltarea şi consolidarea relaţiei şcoală-familie-comunitate-parteneri sociali în dezvoltarea elevilor, dar şi a unui model educaţional centrat pe deprinderi, pe satisfacerea prin mijloace proprii a nevoilor primare, cu un puternic accent pe promovarea unui stil de viaţă sustenabil, premisă esenţială în susţinerea dezvoltării durabile a comunităţii locale. Acest tip de activitate poate fi replicată la nivelul unui parteneriat între unităţi de învăţământ din ciclul gimanzial.

Bibliografie:

·         https://prof21.ro/assets/files/Publicatii/RAPORT%201.3_31aug14.pdf.