Ce nu sunt principiile  ”nordului autentic”

 

Introducere

 

Noțiunea de ”nord autentic” a fost descrisă detaliat într-o bună practică anterioară. Orientarea în managementul timpului ținând cont de acesta

 

ne ajută să ne stabilim un scop și să păstrăm direcția către acesta cum se cuvine. Acest lucru se realizează prin crearea unei busole interioare conform căreia să ne direcționăm viețile.

 

 

 

Ce NU sunt principiile ”nordului autentic”

 

1.     Nu este vorba de valori – nu întotdeauna lucrurile pe care le prețuim duc la creșterea calității vieții. Știm multe exemple de genul : voi fi fericit și împlinit dacă am o nouă mașină..., dacă voi fi mai bine plătit la serviciu,... dacă îmi va fi recunoscut talentul,  ... când voi absolvi  facultatea...

 

Dacă ne vom concentra doar pe astfel de obiective vom obține o satisfacție trecătoare lipsită de context. Pe aceste principii se bazează time mamagementul tradițional. Conform time managementului bazat pe atingerea unui scop care depășeste mulțumirea de moment, dorind să lăsăm ceva în urma noastră.

 

”În esență se spune: Ceea ce contează cu adevărat sunt prioritățile. Hotărăști ce are valoare pentru tine și urmărești acel scop în modul cel mai eficient”.[1] Acest mod de a privi lucruri ne face aroganți, avem tendința de ne folosi de ceilalți ca de niște instrumente sau resurse care ne pot ajuta să obținem ceea ce vrem.

 

Valoarea va contribui la calitatea vieții în condițiile în care principiile sunt cele pe care se pune preț. Cea de a patra cale de time management prezentată în bunele practici de față presupune recunoașterea faptului că există pe lume lucruri care contează cu adevărat, independent de valorile nostre individuale.

 

Cu adevărat o viață de calitate înseanmă noi, nu eu – înseamnă să recunoaștem că trăim într-o realitate interdependentă bogată într-un potențialcare poate fi fructificat doar în interacțiune cu ceilalți, în sinergie.

 

2.     Nu este vorba despre metode. Avem tendința să căutăm metode atunci cînd suntem într-o situație dificilă, dacă se poate într-un mod specific, stabil de a face lucrurile. Ne concentrăm pe metode, și nu pe rezultate, sunt situații în care metodele duc la rezultatele dorite, dar și situații în care acestea nu funcționează. Într-o situație nouă, pentru care nu există metode, ne simțim pierduți și incapabili.

 

Arnold Toynbee, marele istoric, spunea că în istorie totul poate fi scris după o formulă extrem de simplă- provocare, răspuns. Provocarea este creată pentru fiecare dintre noi de mediu, de societatea în care trăim, de starea noastră de sănătate, etc. Sunt provocări la nivel de societate care se răsfrâng automat asupra tuturor membrilor săi. Avem tendința de a compara situațiile între ele și a căuta metode deja aplicate. Suntem surprinși în situațiile disruptive în care nimic dein ceea ce a fost nu mai este la fel. Acest lucru se petrece în această perioadă și în învățământ, noile tehnologii au schimbat pentru totdeauna metodele de predare și evaluare, dar și răspunsul elevilor la acestea. Prăpastie dintre diversele straturi sociale estre din ce în ce mai mare.

 

Veți întreba ce importanță au acestea pentru agenda noastră personală – de curând în lumea științifică a apărut noțiunea de stres generat de prea multe informții care ne inundă din toate părțile, infoemații care crează o mulțime de piste iluzorii pentru petrecerea timpului. Cu atât mai mult este necesară o gestionare mai bună a timpului pe baza principiilor a căror putere constă în aceea că sunt adevăruri universale. O metodă poate rezolva o problemă de moment. Dacă înțelegem să ne trăim viața fundamentată pe principii ne putem adapta cu ușurință la orice situație.

 

O provocare deosebită pentru cadrele didactice și în aceeași măsură pentru părinți este aceea de a învăța copiii cu principiile, nu cu sistemele, pregătindu-i astfel să rezolve toate provocările viitoare.

 

 

3.     Nu este vorba despre o ”religie” – chiar dacă principiile propuse de St A  Covey se referă la semnificație și adevăr ele nu au de a face cu nici o religie, chiar dacă multe persoane le consideră apropiate de o religie sau alta. Este vorba doar de concepte cu care se confruntă fiecare dintre noi și de principii care pur și simplu există, au fost specificate de filosofi, de regi, de savanți de șărani și de sfinții din toate timpurile. Emerson definea principiul generozității astfel: ”reprezintă toate lucrurile țâșnite din acelaș spirit, care se numește de la caz la caz, dragoste, dreptate sau cumpătare, la fel cum oceanul primește denumiri diferite ăn funcție de malurile pe care le scaldă”. Principiile fundamentale există și sunt recunoscute – deși uneori sub denumiri diferite- în toate civilizațiile mari care au trăit de-a lungul timpului.[2]

 

Nefiind vorba de valori, de metode sau de religie , este vorba despre realitatea nordului autentic pe care se bazează o viață de calitate. Este vorba de principii precum serviabilitatea și reciprocitatea, care au de-a face cu procesele dezvoltării și prefacerii. Mai multe principii vor fi prezentate în următoarele bune practici.

 

Vă invităm alături de noi la aplicarea acestei ce-a de-a patra cale în time managenment pe care o poate îmbunătății fiecare dintre noi. E vorba de principiile directoare care fac ca umanitatea să existe.

 

 

 

 

 

 

BIBLIOGRAFIE

 

1. Stehen R Covey , A. Roger &Rebeca R Merrill,Managementul timpului sau Cum ne stabilim prioritățile , Ed ALL, 2007,

1. Stehen R Covey, A treia cale, Ed ALL, 2013