Procesul de predare are trei faze, iar fiecare necesita metode adecvate.

1.    Prezinta: Metode de prezentare de noi cunostinte elevilor sau de incurajare in a le gasi singuri, ceea ce poate implica fapte, teorii, concepte, povestiri etc.

2.    Aplica: Metode care sa-i oblige pe elevi sa aplice  noile cunostinte care le-au fost doar prezentate. Aceasta este singura modalitate de a te asigura ca elevii formeaza concepte despre noul material pentru a il intelege, a si-l aminti si a il folosi corect pe viitor.

3.    Recapituleaza: Metode de incurajare a elevilor sa isi aminteasca vechile cunostinte in vederea clarificarii si concentrarii asupra punctelor cheie, asigurarii unei bune intelegeri si punerii in practica si verificarii cunostintelor mai vechi.

Metodele actuale, folosite de obicei, cum ar fi predarea/dictarea (discursul neintrerupt al profesorului), ii pot plictisi pe elevi daca dureaza prea mult ; strategiile active actuale sunt cu atat mai folositoare. Ideal ar fi ca strategia de prezentare activa sa includa o activitate de ‘’aplicare’’ care sa fie urmata de o strategie de recapitulare activa scurta. Astfel, toate nevoile elevilor sunt atinse intr-un mod activ.

Metode care cer pregatire minima :

      I.Metode care necesita o foarte scurta pregatire si putine resurse

      II.Metode care necesita materiale de distribuit (fotocopii sau seturi de cartonase)

      III.Activitati care necesita o pregatire putin mai ampla, in ordine crescatoare a gradului de dificultate.

I.

1.    Predare prin intrebari

Predarii prin intermediul discursului se prefera abordarea subiectului prin lansarea de intrebari care conduc spre ceea ce vrei sa lpredai. De exemplu :

      ‘’ Ce metode sunt folosite in vanzarea produselor alimentare? Ganditi-va la cat mai multe.’’

      ‘’ De ce credeti ca managerii apreciaza pregatirea angajatilor?’’

      ‘’ Cine l-ar fi sprijinit pe Cromwell si cine nu ? De ce ?’’

Elevii lucreaza pe perechi sau in grupuri mici pentru a raspunde la intrebare sau la serii de intrebari bazandu-se pe bunul simt, experienta si cunostintele anterioare. Elevii pot avea toti aceleasi intrebari sau li se pot pune intrebari diferite in cadrul aceleiasi teme. Astfel de discutii in grup pot dura realmente de la mai putin de un minut pana la 20 de minute sau mai mult.

Fiti siguri ca fiecare grup are o persoana care noteaza. Verificati ce au scris  pentru a va da seama daca au fost atenti la sarcina data, luand in considerare astfel si calitatea muncii lor. Intrebati-i daca au nevoie de mai mult timp, iar in situatia in care au terminat cereti fiecarei echipe sa prezinte o idee, asigurandu-va ca fiecare grup isi exprima parerea. Permiteti clasei sa discute orice contradictie de idei pana cand ajung la un raspuns comun. (vezi sectiunea E pentru detalii asupra acestui aspect)

In momentul in care clasa a ajuns la un raspuns comun, completati-l cu aspecte pe care clasa le-a omis si corectati greselile in cazul in care ele exista. Daca elevii au raspuns pe jumatate, munca profesorului se reduce la jumatate si in acelasi timp sunt stimulate interesul si gindirea.

Vezi Un management eficient al stategiilor de invatare activa pentru mai multe detalii privind modul in care se realizeaza o astfel de activitate, dar si activitatile care urmeaza. Vezi de asemenea schema de mai jos, in care elevilor li se dau diferite materiale pentru a-i ajuta sa raspunda la intrebarile pe care li le dati privind’’ Predare prin intrebari’’

Puneti o intrebare à                             à        Profesorul                 à

                                                                              completeaza

                                                                              raspunsul

                                          Elevii ofera               (Elevii ofera

                                          un raspuns              un raspuns

                                          partial                                    partial)

2.    Bulgare de zapada

Este acelasi lucru ca in cazul predarii prin intermediul intrebarilor. In loc sa incepeti cu ‘’ predarea prin discurs’’, lansati o intrebare care sa conduca la informatia pe care vreti sa o primeasca elevul. Apoi :

1.    Fiecare elev scrie propriile ganduri, fara a tine cont de ceilalti ;

2.    Elevii vor citi cu voce tare ce au scris in cadrul unor perechi sau grupuri de cate trei ;

3.    Optional, perechile sau grupurile de trei se vor uni pentru a forma grupuri mai mari, in care isi vor compara raspunsurile. Ei vor cadea de comun acord asupra unui raspuns.

4.    Profesorul va cere fiecarui grup in parte o idee, apoi va scrie pe tabla ideile folositoare, poate completandu-le.

Exact ca in cazul ‘’predarii prin intrebari’’, profesorul va completa si va corecta raspunsul dat de clasa.

3.    Brainstorming

Profesorul cere cat mai multe idei, lansand intrebari de genul :

                  Care sunt avantajele rezervarilor la hotel sau restaurant ?

                  Ce boli sunt specifice copilariei ?

                  De ce nu s-a razbunat Hamlet imediat ?

Profesorul sau un elev va aduna toate raspunsurile pe tabla, clasificandu-le daca este nevoie. Ar fi de preferat sa nu fiti critici la acest stadiu.

Aceasta metoda implica tot grupul si poate inveseli o lectie plicticoasa. Optional puteti cere clasei sa-si exprime toate ideile pe grupuri, transformand astfel ora in predare prin intrebari.

4.    Experimentul Gandului (Empatia)

Elevilor li se cere sa se imagineze intr-o anumita situatie. Li se pun intrebari despre situatia respectiva. De exemplu, studentilor la medicina li se va cere sa joace rolul unui copil care tocmai a fost internat in spital. Studentii la jurnalism sunt intrebati despre lucrurile pe care ar dori sa le afle un ziarist.

5.    Roata

Aceasta metoda este eficienta in cadrul grupurilor mai mici, daca experientele elevilor sunt o resursa folositoare. De exemplu managerii ce urmeaza un curs de management cu frecventa redusa, care impartasesc din experienta lor despre modul in care sunt angajatinoi membri in cadrul organizatiei lor.  Fiecare persoana beneficiaza de un minut, spre exemplu, pentru a descrie experienta proprie in legatura cu o anumita tema si pentru a isi exprima punctul de vedere in timp ce ceilalti asculta. Elevii pot sa se abtina, daca vor. Veti puncta experientele folositoare si veti solicita un numar de puncte de vedere pentru a dezvolta sentimentul de siguranta in  participare.

II.

Stategiile de mai jos necesita din partea elevilor o intelegere a textului, a casetelor video, a CD-urilor, sit-urilor de internet si a celorlalte resurse. De obicei, explicatiile se refera la fotocopiile distribuite  sau ‘texte’, dar aici sunt incluse orice alte resurse adecvate. Cu cat acestea sunt mai variate, cu atat e mai bine.

Activitatile bine proiectate ca acestea vor determina de obicei o memorare si o implicare a intelegerii mai bune decat obisnuitul ‘‘discurs al profesorului’’. Cu toate acestea, rareori este suficient sa permiteti elevilor  sa vada materialele si sa-si ia notite de pe ele. Procesul de invatare necesita o activitate de ‘’aplicare’’ care merge dincolo de informatia furnizata in mod direct - de exemplu, o intrebare asemanatoare cu cele din lucrari in legatura cu materialul respectiv, pentru a va asigura ca au procesat materialul si si-au dezvoltat propria intelegere.

6. Invatare prin cooperare – Echipele alcatuiesc intrebari pe baza materialului

Este acelasi lucru ca in cazul ‘’predarii prin intrebari’’, cu exceptia faptului ca sunt asigurate diferite materiale. Elevilor li se va cere sa se foloseasca de text pentru a raspunde la intrebarea/intrebarile pregatita/e de profesor.

·         Aceste intrebari sunt legate de punctele-cheie ale textului si de obiectivele-cheie ale lectiei. Ele trebuie sa fie provocatoare. Ex : ‘’Cine l-a sustinut pe Cromwell si de ce ?’’

·         Raspunsurile nu trebuie sa apara intr-un singur loc in text sub forma unor afirmatii simple si neinteresante. Elevii ar trebui sa fie nevoiti sa citeasca, sa inteleaga si apoi sa reformuleze (mai exact sa gandeasca din nou) textul pentru a putea raspunde la intrebari. Este nevoie ca elevii sa-si construiasca propria lor intelegere si nu doar sa reproduca textul.

·         Ideal ar fi sa existe materiale cu grade diferite de dificultate care sa circule printre elevi. Alternativ, diferiti elevi pot avea la dispozitie resurse variate, pentru ca mai apoi sa li se ceara sa ajute la gasirea raspunsurilor.

·         Este foarte util sa dati elevilor sarcini individuale in cadrul grupului lor, cum ar fi cea de a scrie, cea de a verifica problemele de vocabular etc, dupa cum au fost descrise in sectiunea despre modul de a conduce munca de echipa pentru o participare maxima.

Elevii lucreaza in grupuri si cand termina, se poate solicita feedback-ul din partea grupurilor, ideile fiind expuse pe rand, cum se procedeaza in ‘‘predarea prin intrebari’’

7. Puncte-cheie

           

1.    Elevii sunt aranjati in grupuri. Li se da un fragment de text necunoscut sau alte resurse. Sunt rugati sa citeasca textul individual, timp de cateva minute, avand in vedere urmatoarea cerinta.

2.    Grupul va identifica 5 puncte-cheie ale textului. (Ar fi util daca numarul de puncte-cheie ar fi acelasi cu numarul grupurilor)

3.    Profesorul va cere apoi fiecarui grup sa numeasca un punct-cheie (care  n-a mai fost dat inainte de catre alt grup). Clasa este de acord cu punctul sau il schimba si profesorul il va scrie pe tabla.

Elevii vor putea, bineinteles, sa sublinieze sectiunile importante ale textului. ‘’Punctele-cheie’’ pot fi transformate in ‘’Cum functioneaza?’’ dupa cum vom arata in cele ce urmeaza.

8. Cum functioneaza?

Elevii primesc un fragment de text necunoscut, un exemplu lucrat, o diagrama etichetata, un set de coduri, o polita de asigurare etc. Li se cere sa studieze materialul primit si sa alcatuiasca pe scurt o explicatie a felului in care functioneaza sau modul in care poate fi folosit etc. Acest rezumat va cuprinde, sa spunem, 5 puncte-cheie.

Feedback-ul : Profesorul va cere fiecarui grup sa gaseasca un punct-cheie. Pe tabla se vor scrie acele puncte asupra carora convine clasa. Elevilor li se poate cere eventual sa raspunda la anumite intrebari care sa-i determine sa explice materialul.

9. Intrebari pe baza textului

Elevii vor primi un fragment de text necunoscut. Dupa ce sunt aranjati pe perechi sau grupuri mici, li se va cere:

1. Sa formuleze intrebari importante la care sa se poate raspunde (sau spera sa se poata raspunda) cu ajutorul textului.
2. Sa citeasca textul si sa sublinieze punctele-cheie.
3. Sa discute pe marginea punctelor-cheie si sa cada de acord asupra raspunsurilor la intrebarile formulate la punctul 1.

10. Transformare

Elevii vor primi textul intr-un format si li se va cere sa-l prezinte in altul. De exemplu : un pliant din domeniul sanatatii poate fi transformat intr-un articol de ziar ; un set de instructiuni poate fi transformat intr-o declaratie despre cum functioneaza aparatul si in ce caz ar fi folositor. Un bilant cronologic poate fi reformulat sub forma unor titluri date, nearanjate cronologic etc.

11. Explicatiile elevilor

Perechi de cate doi studenti vor primi doua texte legate intre ele pe teme care nu le-au fost explicate. De exemplu unul despre pojar si unul despre oreion. Fiecare citeste un text cu atentie timp de 5 minute. Pot folosi alternativ acelasi text/caseta video, dar urmarind aspecte diferite. De exemplu studentii pot urmari o caseta sau citi un  text despre politica de marketing a unei companii mici. Unul va cauta punctele forte, iar celalalt punctele slabe.

Fiecare elev ii va explica celuilalt tema lui, raspunzand si la eventuale intrebari, pana cand ambii inteleg ideea.

Sarcina integranta : Perechea va lucra apoi la o sarcina care sa-i implice pe amandoi pentru tratarea ambelor teme. O cerinta inspirata ar fi : ‘’Gasiti asemanarile si deosebirile dintre pojar si oreion.’’ sau ‘’Avand in vedere punctele forte si punctele slabe, ce credeti despre politica de marketing ? Cum pot fi folosite la maxim punctele forte si cum pot fi imbunatatite cele slabe ?’’

12. Titluri

Elevii vor primi un material fara titlu sau subtitlu, dar cu spatiul liber cuvenit acestora. Elevii vor citi materialul si vor decide asupra unui titlu care sa rezume sub forma unei afirmatii ceea ce urmeaza in sectiunea sau textul respectiv. Asta va duce la titluri de genul ‘’Inima este o pompa a sangelui’’, ‘’Inima are patru incaperi’’, ‘’Arterele transporta sangele de la inima’’ etc.

Puteti adapta bineinteles materiale carora le stergeti titlul sau/si le puteti cere sa gaseasca cate un titlu pentru fiecare paragraf.

Sau puteti realiza aceasta activitate invers. Adica sa dati titlurile si sa cereti elevilor sa se documenteze si sa scrie cateva rinduri despre el.  Acesta este un mod foarte bun de a structura invatarea independenta.

13. Harti/diagrame/desene

Elevii vor primi un text pe o tema cu care nu sunt familiarizati, de exemplu sistemul de calitate al unei companii de manufacturi. Li se va cere sa studieze textul pe perechi si apoi sa realizeze o schema/diagrama care sa rezume procesul descris de text.

14. Rezumatul

Perechile de elevi vor rezuma punctele-cheie ale textului. Le vor expune cat mai pe scurt si cat mai clar cu putinta. ‘’Titlurile’’, ‘’Explicatiile elevilor’’ precum si alte activitati care tocmai au fost expuse pot fi activitati introductorii de un real folos in activitatea de intocmire a unui rezumat. Aceasta este asemanatoare cu 7.Puncte-cheie de mai sus.

III.

15. Hotarari - Hotarari

Elevii lucreaza in perechi ; fiecare pereche va primi un text sau va viziona o caseta video. Cei doi vor primi deasemenea :

• Cartonase-rezumat, care au drept scop rezumarea punctelor-cheie ale textului, unele fiind adevarate, altele false ; Ex :

Ventriculul stang alimenteaza plamanul.

Activitatea inimii se masoara in batai pe minut, si daca esti intr-o forma fizica foarte buna, probabil ca inima ta va bate mai incet.decat media.

• Cartonase-consecinta, care contin urmari ale faptelor descrise in text. Aceste consecinte nu sunt formulate propriu zis in cadrul textului. Din nou, unele sunt adevarate, altele false. Ex :

Daca ventriculul stang este blocat, sangele nu mai ajunge la cap.

Ingrosarea arterelor duce de obicei  la cresterea tensiunii.

Perechile vor hotari care cartonase sunt corecte si care este greseala in cazul celor incorecte. Aceasta este o activitate foarte indragita, care creeaza o atmosfera de joc.

16. Prezentarile elevului

Impartiti in grupuri, elevii vor pregati o prezentare pe o anumita tema. Ar fi bine ca tema principala care este studiata sa fie impartita, astfel ca fiecare grup sa aiba o subtema diferita. Nu informati grupurile cu privire la subtema pe care o vor primi decat dupa ce cunosc tema ca intreg pentru a va asigura ca nu intra in prea multe amanunte. Elevii pot studia materialul aplicand una dintre strategiile descrise mai sus.

17. Exemplare explicative (Caroll, 1994) – pentru predarea aptitudinilor

Un exemplu este un model de exercitiu sau un exemplu lucrat. Aceasta strategie poate fi folosita in cazul majoritatii materiilor, de la matematica la lucru manual. Incercati aceasta metoda in cazul calculelor, lucrarilor scrise, testelor cu intrebari si raspunsuri, studii de caz, eseuri, lucru manual etc.

1. Oferiti perechilor sau grupurilor mici de elevi exemple de exercitii practice bune (corecte) si poate cateva mai putin bune sau chiar unele care sa contina greseli des intilnite. Ei pot avea exemple asemanatoare sau diferite.
2. Dupa corectarea si discutarea lor, fiecare grup va face o analiza critica a exemplului in fata intregii clase. Aceasta poate pune accent pe metodele folosite pentru crearea de exemple precum si a calitatii lor. Elevii pot ‘’nota’’ lucrarea, fie in mod informal, fie din punctul de vedere al unui criteriu convenit de comun acord.
3. Cereti elevilor sa faca un rezumat al afirmatiilor generale despre practica buna.

Exemple pe perechi :

Aceasta strategie va fi explicata cu ajutorul exemplelor si poate fi aplicata in cazul oricarei materii:

1. Fiecare pereche de elevi care studiaza matematica primeste aceleasi 4 exemple rezolvate. Exemplele trateaza probleme foarte asemanatoare sau fac uz de metode foarte putin diferite, insa toate sunt corecte.
2. Fiecare elev in parte isi alege doua dintre cele 4 exemple rezolvate. Le studiaza cu atentie si se pregateste sa explice si sa justifice partenerului sau metoda respectiva.
3. Elevii explica si justifica exemplele lor in fata partenerilor lor.
4. Perechile convin asupra ‘’modului de rezolvare’’.
5. Clasa discuta in vederea punerii de comun acord asupra ‘’modului de rezolvare’’.
6. Elevii vor alcatui si ei intrebari asemanatoare.

Le puteti da elevilor exemple rezolvate care sa includa greseli des intilnite si sa le cereti astfel sa le gaseasca. Aceasta poate fi o activitate ulterioara.

Studiul de cercetare al lui Caroll asupra predarii algebrei sugereaza ca aratand elevilor un numar mare de exemple variate rezolvate eficienta este mai mare decat in cadrul stategiei mai des intilnite de a le ‘’arata cateva exemple pe tabla si a le cere ulterior sa faca ei mai multe singuri’’. Acest lucru este valabil chiar daca timpul alocat rezolvarii exemplelor este redus pentru a crea timp pentru corectarea exemplelor rezolvate.

Exemplele care contin greseli sunt folositoare si distractive.

Este de asemenea foarte eficient ca elevii sa examineze eseurile sau temele imediat dupa completarea uneia individuale cu aceleasi cerinte. Aceasta strategie este folosita mai putin decat ar trebui, desi este foarte eficienta in cazul elevilor ce folosesc mai intens jumatatea dreapta a creierului, pentru ca le da un sentiment de atractie catre caracteristicile unei lucrari bune.

18. Predare de catre elevi - Pentru predarea de aptitudini

Explicatie : Elevii isi vor explica reciproc modul in care au rezolvat o problema, de exemplu. S-a demonstrat faptul ca elevii care isi explica unii altora metoda lor invata matematica mai repede decat ceilalti. Prin faptul ca explica relatii conceptuale celorlati, elevul isi consolideaza propria intelegere.

Perechi de intrebari: Elevii se pregatesc pentru efectuarea activitatii citind un text ales de comun acord si formuland intrebari  si raspunsuri care pun accent pe punctele sau problemele majore. La urmatoarea intalnire cu clasa perechile sunt desemnate aleatoriu. Partenerii isi pun intrebari alternativ, oferind feedback si corectand raspunsurile.

Celule de invatare : Fiecare elev citeste diferite fragmente, prezentand apoi esentialul materialului partenerului sau desemnat aleatoriu.

19. Jigsaw – O metoda de invatare prin cooperare

Jigsaw este una dintre numeroasele metodele de invatare cooperanta cu rezultate impresionante.

1. Impartiti o tema in 4-5 subteme. De exemplu, bolile specifice copilariei pot fi impartite in oreion, pojar, tuse magareasca si rubeola. Elevii pot primi alternativ 4 intrebari-cheie, care sa ii determine sa analizaze aceleasi materiale din perspective diferite. De exemplu, tuturor li se dau aceleasi informatii despre credintele si politicile Partidului Nazist/Comunist. Grupuri diferite privesc problema din punctul de vedere al femeilor, al clasei muncitoare, al clasei mijlocii si al bisericii.
2. Impartiti elevii in patru grupuri. Profesorul alege grupurile si ele vor fi echilibrate din punct de vedere al abilitatilor, experientei, etniei etc. Nu formati grupuri bazate pe prietenii/simpatii. La inceput poate se vor plinge, dar daca veti insista vor fi de acord in final. Fiecare grup studiaza o boala sau o intrebare, folosindu-se de textele sau fisele distribuite etc. Aceasta activitate se desfasoara in special in timpul orei. Puteti totusi adapta aceasta metoda si pentru timpul de invatare al elevilor in afara clasei. ( vezi studiul individual)
3. Elevii vor forma acum grupuri noi. Fiecare grup nou este un ‘’jigsaw’’ care are cate un elev din cele 4 grupuri initiale. In cazul in care ramin elevi pe dinafara, acestia vor fi considerati perechi in cadrul grupului. Acum fiecare grup are un ‘’expert’’ in cele 4 boli ale copilariei. (Pot fi chiar doi experti intr-o boala)
4. Noul grup desfasoara acum o activitate care necesita asumarea de catre elevi a rolului de profesor (predare in perechi). Ei isi vor explica unii altora boala stiuta. Aceasta implica de asemenea o atitudine de cooperare cu ceilalti membri ai grupului, intr-o activitate combinata care le cere sa integreze cele 4 teme. Li se poate cere de exemplu :
   1. Sa explice boala ‘’lor’’ colegilor de grup, folosind aceleasi titluri ca si la cerinta precedenta (timpul de incubatie, modalitati de transmitere etc)
   2. Sa lucreze impreuna pentru a gasi trei lucruri comune celor patru boli
   3. Sa lucreze impreuna la gasirea a patru caracteristici distincte pentru fiecare din cele patru boli
   4. Sa realizeze un pliant cu bolilor copilariei
   5. Sa aranjeze cele 4 boli in functie de:

i.              Gravitate a posibilelor repercusiuni

ii.            Cai de protectie

Invatarea cooperanta este foarte raspindita in Statele Unite ; pe internet gasesc o multime de materiale legate de aceasta metoda. Unii o folosesc de mult timp, iar altii vor incepe s-o foloseasca in curind.

20. Controversa academica – O metoda de invatare cooperanta cu rezultate nebanuite :

Aceasta metoda se aplica in cazul unei teme asupra careia exista 2 sau mai multe puncte de vedere contradictorii. Metoda este descrisa aici pentru doua puncte de vedere dar poate fi adaptata cu usurinta la mai multe. Controversa poate fi minora sau chiar o schisma importanta.

Ex.            Sunt penitenciarele eficiente?

Credeti ca aceasta politica de marketing poate fi eficienta in cazul unui hotel dintr-o tara mica ?

1.    Elevii primesc o anumita perspectiva si materiale explicative daca este necesar. Ei cerceteaza si isi pregatesc punctul lor de vedere. Trebuie sa se asigure ca inteleg argumentele din perspective lor, pregatind cel mai convingator ‘’caz’’ aplicabil situatiei in care se afla.

2.    Elevii sunt aranjati pe perechi, cu puncte de vedere opuse, sau in grupuri de patru, astfel incat doi sa impartaseasca aceeasi perspectiva. Fiecare parte isi prezinta pozitia intr-un mod cat mai convingator.

3.    Elevii se angajeaza intr-o discutie deschisa in care isi apara cu ferocitate pozitia, ripostand la atacuri,  aducand argumente impotriva celuilalt punct de vedere.

4.    Elevii isi schimba pozitiile si prezinta celalalt punct de vedere cat mai exact, complet si convingator. Este bine sa-i instiintati pe elevi despre acest schimb, astfel incat sa fie atenti la argumentele opozitiei. Totusi, daca simtiti ostilitate puteti sa va folositi de ea aratandu-le elevilor cat de neatenti au fost la ce s-a spus cu putin timp inainte.

5.    (Facultativ) Elevii isi verifica argumentele unii altora.

6.    Integrare : Elevii inceteaza de a mai juca rolul de avocati. Ei vor incerca sa ajunga la un consens in problema respectiva, sintetizand cele doua pozitii.

Aceasta metoda se aplica de preferat in combinatie cu abordarea ‘’impaciuitoare’’.

21. Intrebari ’’Bulgare de zapada’’

Elevii vor primi materiale cu privire la lectia ce urmeaza a fi studiata precum si fise cu intrebari mai vechi si cu intrebari cu mai multe variante de raspuns. Intrebarile trebuie sa fie astfel alcatuite incat rezolvarea lor sa necesite mai mult decat copierea din materialul pus la dispozitie. Se va lucra individual sau pe perechi. Cateodata este mai bine pentru curiozitatea si concentrarea elevilor, ca acestia sa citeasca intai intrebarile.

Elevii se vor grupa apoi pe perechi sau in grupuri de patru. Isi vor compara raspunsurile si le vor

combina pentru a ajunge la ’’cel mai bun raspuns’’ fara o recitire a textului dacat daca acest lucru este

absolut necesar. Asta va duce la o discutie in care elevii isi vor sustine punctul de vedere, fapt care

duce la o buna invatare. Elevii vor primi apoi raspunsurile corecte si lamuririle necesare, dupa care ei

isi vor pune singuri note. Este bine de asemenea ca elevii sa primeasca diferite roluri (de ex. profesor,

persoana responsabila cu intrebarile), dupa cum vom prezenta putin mai jos, in cap. E.

22. Invatarea individuala

1. Fiecare simplu fragment de tematica este identificat si acest lucru nu este predat.

2. In schimb, elevii primesc sarcini care descriu amanuntit ceea ce trebuie sa invete. Elevii mai experimentati in ceea ce priveste invatarea individuala ar putea sa nu mai aiba nevoie de atatea explicatii.

3. Se va lucra pe perechi sau in grupuri mici si de obicei in timpul extrascolar. Acest set de activitati da nastere la alte intrebari si nu se bazeaza in intregime pe ‘’carte’’. Cel putin o sarcina ii obliga pe elevi sa faca mai mult decat sa-si reaminteasca cunostinte mai vechi si sa le aplice. Asta pentru a incuraja o invatare profunda. Altfel, elevii vor aduna informatiile pur si simplu si le vor scrie automat, fara a se gandi la ele sau a le intelege.

4. Munca elevilor e monitorizata de catre un ‘’conducator’’ numit de catre ei sau de catre profesor.

5. Cunostintele dobindite in urma acestei activitati vor fi evaluate cu ajutorul unui test scurt. De obicei nu se pun note pe notite. Optional, elevii pot repeta testul sau si-l pot corecta, in cazul in care rezultatele sunt nesatisfacatoare.

6. Dupa terminarea acestei activitati de invatare individuala, sau chiar inainte, elevii vor primi un chestionar care ii va ajuta sa isi descopere punctele slabe in situatia in care desfasoara activitati de invatare individuala si  sa isi stabileasca singuri tintele viitoarelor sarcini de invatare individuala.

23. Ochelari

Aceasta metoda se explica cel mai bine prin exemple. Sa presupunem ca un profesor de contabilitate doreste sa predea elevilor despre conturi bancare, actiuni si alte modalitati de a economisi bani. Profesorul cere elevilor sa studieze materiale pe aceasta tema pentru a putea completa un tabel de evaluare ca cel de mai jos:

Cum sa economisim?
	Rata dobanzii	Poate valoarea sa creasca dar sa si scada?	Modalitati de retragere a banilor	etc
Crearea unui cont de societate
Cont bancar
Actiuni
Etc

In cazul in care criteriile de evaluare sunt bine alese, elevii trebuie sa studieze si sa inteleaga foarte bine diferitele metode de a economisi bani pentru a emite judecati. Judecatile elevilor ii arata profesorului daca acestia au inteles metoda de economisire. Grupurile pot compara parerile plasandu-le intr-un tabel realizat pe flip-chart, tabla, proiector. O astfel de activitate este agreabila iar controversele create pot ajuta la elucidarea neintelegerilor.

Elevilor li se da apoi un scenariu iar ei trebuie sa emita pareri asupra celor mai eficiente metode de a salva o anumita persoana.

Ca si in cazul celorlalte metode prezentate in acest document, scopul este acela ca elevii sa invete continutul (in acest caz metode de a economisi bani) fara a li se oferi intai o explicatie din partea profesorului.

Cu toate acestea, aplicand aceasta metoda, elevii isi vor dezvolta deasemenea abilitatile de evaluare.

Alte exemple pot include:

·         Despre bolile copilariei – evaluandu-le aplicand diverse criterii, cum ar fi metode de imunizare, probabilitatea efectelor pe termen lung etc.

·         Despre imprimante – acorzandu-le 1, 2, 3 sau 4 stele privind din perspectiva costului, a vitezei etc. Aceasta produce un tabel asemanator cu cele produse de organizatii pentru consumatori cum ar fi „Which?” precum si aprecieri de bunuri in reviste.

Aceasta metoda este placuta si se efectueaza cel mai bine in grupuri.

24. Competenta de a judeca

Nu toata invatarea se bazeaza pe un continut de cunostinte. O parte se bazeaza pe abilitati. Aceasta este o metoda foarte buna de a invata pe cineva o anumita aptitudine, ca aceea de a scrie un eseu, un raport de laborator, un program de calculator, un meniu, un plan de siguranta, o politica de marketing etc.

1. Elevii lucreaza fie cu toata clasa, fie pe grupuri pentru a gasi un criteriu de exersare a aptitudinii. Alternativ, ei pot folosi criteriul de notare al unui examen, dar lucrand la interpretarea si extinderea lui. De exemplu, ar putea adauga cateva exemple despre cum poate fi pus in practica criteriul.
2. Elevilor li se prezinta exemple de o aptitudine pe care sa le evalueze in functie de criteriile lor. (ex. eseuri exemplare). Este de preferat ca printre aceste exemple sa fie incluse si unele care la prima vedere sunt bune de exersat, dar care sunt de fapt gresite. De exemplu un eseu cu multe detalii extraordinare, dar care nu trateaza tema mentionata in titlu.
3. Elevii vor discuta exemplele date. Isi vor nota punctele slabe si pe cele forte. Pot nota lucrarea daca vor. Optional, pot lucra la imbunatatirea criteriilor lor de evaluare la acest nivel.
4. Profesorul prezinta elevilor adevaratele puncte forte si slabe, notele etc. Este bine daca aceasta socheaza elevul. De exemplu, cel mai lung eseu nu a primit nota cea mai mare !

Aceasta este o activitate instructiva apreciata de elevi.

            25. Comparatie si contrast

Compararea si punerea in contrast s-au dovedit a fi perfecte pentru a imbunatati intelegerea temelor studiate de catre elevi. Aceasta este o metoda preferata pentru a ajuta elevii sa isi clarifice concepte ce sunt deseori incurcate sau neintelese.

Elevii lucreaza in perechi sau grupuri restranse; elevilor li se da o grila asemanatoare cu cea de mai jos (dar mult mai mare!)pe flip chart sau coala A3. Lucreaza la crearea unei liste de asemanari si diferente importante intre cele doua concepte. Pot avea langa ei notitele proprii sau fise cu informatii noi. De exemplu:

            Fractii si procentaje

            Relatiile lui Carol I si Carol II cu Parlamentul

            Osmoza si difuzare

            Actiuni si obligatiuni

            Virgula si punct si virgula

            Etc

	Asemanari
Energia cinetica vs. Impuls	Amandoua:
	Diferente
	Energia cinetica.....dar impulsul.....	Impulsul.....dar energia cinetica.....