Termenul "învăţare" este folosit de secole pentru a denumi activităţi prin care oamenii se străduiesc să asimileze informaţii şi să-şi formeze anumite genuri de competenţe [1]. Modurile de învăţare sunt, de cele mai multe ori, specifice domeniului în care se doreşte învăţare.
S-a observat că există în principiu trei mari profiluri de învăţare [2]:
1. Învăţare vizuală - se învaţă folosind preponderent simţul văzului, se învaţă mai uşor materialele tipărite sau grafice, ori pur şi simplu prin privirea obiectelor
Elevii cu acest stil de învăţare:
- preferă să vadă lucrurile sau să vadă ceea ce învață;
- învață pe baza ilustrațiilor, hărților, imaginilor;
- consideră că este important să vadă textul scris;
- trebuie să dețină controlul asupra mediului în care învață;
- organizează independent mediul de învățare;
- recitirea sau transcrierea materialului sunt cele mai frecvente metode de fixare de către acești studenți.
2. Învăţare auditivă - se învaţă cel mai bine prin ascultare şi conversaţie
Elevii cu acest mod de a studia:
- învață vorbind și ascultând;
- sunt eficienţi în conversațiile de grup;
- își exprimă entuziasmul oral;
- suportă greu tăcerea în timp ce învaţă;
- învață din explicația persoanei care prezintă noile informații;
- îşi exprimă acțiunile întreprinse pentru a depăși dificultățile lor de învățare.
3. Învăţare kinestezică şi tactilă - se învaţă cel mai bine prin atingerea obiectelor, prin perceperea senzorială a materiei, sau prin folosirea mâinilor şi degetelor, prin acţionarea maselor musculare (şi este proprie celor care au nevoie să se mişte pentru a putea învăţa)
Elevii care adopta acest stil de învăţare:
- au nevoie să atingă şi să se implice fizic în activitatea de învăţare;
- învață din situațiile în care pot experimenta;
- își arată entuziasmul sărind;
- nu acordă prea multă importanță luării de notiţe;
- luarea de notiţe înseamnă mai mult un act fizic și nu un suport vizual pentru învățare; De multe ori nu privesc notiţele.
Pentru identificarea stilului de învăţare se poate aplica metoda chestionarului [1], precum şi metoda observaţiei. În învățarea unui material se trece obligatoriu prin următoarele faze sau etape de asimilare [1]:
1. Etapa de acomodare sau familiarizare cu conținutul de învățare.
2. Etapa asimilării rapide și în cantități mari a cunoștințelor.
3. Etapa de relativă stagnare sau chiar regres a ritmului de învățare.
4. Etapa învățării intensive în preajma verificării sau a examenelor.
În vederea învăţării eficiente se pot utiliza tehnici variate: tehnica memorării logice, tehnica de luare a notițelor și de elaborare a fișelor, tehnica elaborării planului unei lucrări, tehnica citirii rapide, tehnica discursului, tehnica recapitulării pentru teze şi examene, tehnica ascultării active, tehnica de elaborare a planului de idei.
Metodele de învăţare sunt de natură sintetică, de natură analitică sau secvenţională, de tip progresiv cu repetări recurente, de natură individuală, respectiv pentru stimularea creativităţii.
Din cele de mai sus deducem că performanţa învăţării depinde de locul învăţării, despre climatul clasei de elevi [3]. Din studiile realizate şi publicate de specialiştii în educaţie rezultă că aspectele climatului care au cel mai puternic impact asupra performanţelor elevilor sunt [3]: aşteptările superioare formulate de către profesori, mediul de învăţare sănătos, moralul ridicat al profesorilor şi al elevilor deopotrivă, tratarea echitabilă şi pozitivă a elevilor, angajarea activă a acestora în procesul de predare-învăţare, relaţiile pozitive stabilite la nivelul clasei.
Cel mai bun climat ar trebui să se bazeze pe deschidere, pe participare democratică, pe orientare spre fiinţa umană, pe stimulare a cooperării şi competiţiei, iar în situaţii speciale trebuie să ia în considerare particularităţile individului.
Bibliografie
1. Prof. Nicoleta Prepeliță, Factori ai învăţării eficiente, Proiect ERASMUS * KA1, http://scis.ro/images/Articole/2018/erasmus_ka1/Produse%20finale/ Factori_ai_invatarii_eficiente.pdf, 2016.
2. iTeach, https://iteach.ro/pagina/1113/
3. Ramona Iulia Herman, Program pedagogic de optimizare a stilurilor manageriale ale profesorilor şi stimulare a climatului clasei de elevi, Presa universitară Clujeană, 2015.