Cum să fim de acord
Introducere
Ne-am propus să abordăm în această bună practică un subiect deosebit de delicat – aplicarea atât pentru propria persoană, dar și la clasă, a tehnicilor propuse de Edward de Bono în lucrarea Cum să avem o minte armonioasă apărută la editura Curtea Veche, adaptate diverselor situații concrete.
Pe parcursul acestui curs de formare profesională, indiferent de programul ales dintre cele trei puse la dipoziție, o importanță deosebită a fost acordată relației dintre dezvoltarea personală și cea profesională abordată pe larg în modulul 6.
S-a constat faptul că suntem tentați să acordăm aspectelor profesionale mai mult timp și atenție decât dezvoltării personale, fără să conștientizăm faptul că liantul principal între cele două este dat de atitudinea noastră. Putem spune că dezvoltarea personală include pe cea profesională cu preponderență în spațiul educațional, fiecare oră de predare aducând noi situații care se cer rezolvate multidimensional.
Cum putem să constatăm modul în care ne utilizăm mintea în relația cu ceilalți
Mintea armonioasă mai poate fi numită și o minte frumoasă. Cum știm acest lucru?
Pentru început vă propun ca o tehnică observarea elevilor în pauze sau în cadrul unor activități extrașcolare, dar și a colegilor în cancelarie sau la o întâlnire neoficială.
Veți observa modul în care se formează grupurile de discuții. Pot exista persoane deosebit de frumoase fizic, corect îmbrăcate, cu o ținută corespunzătoare, dar care sunt aproape singure, dar și persoane considerate mult mai timide, cu o prezență fizică care nu strălucește, dar care atrag în jurul lor mult mai mulți oameni. Care este de fapt situația – contează foarte mult atât ceea ce spui, dar și faptul că toți ceilalți simt acordul sau dezacordul interlocutorului, găsesc sau nu puncte comune în comunicarea acestuia referitoare la un anumit subiect. Cu alte cuvinte o persoană cu mintea armonioasă găsește realmente puncte comune care pot permite continuarea dialogului.
1. Cum să fim de acord
Cu toții suntem puși în situații diverse de relaționare cu cei din jur. În mod real putem să fim sau nu de acord cu o situație, cu o temă de discuție, cu o atitudine, etc. Vom analiza în mod special atitudinea pe parcursul unui schimb de idei în condițiile normale de viață.
Participăm la o discuție liberă în cadrul căreia se emit mai multe păreri. Pot exista două situații extreme.
Un acord total prin exprimări de genul:
- Ai mare dreptate...
- Sunt de acord cu tot ceea ce spui...
- Sunt complet de acord...
- Absolut corect...
- Sunt de acord 100%...
În această situație nu mai este loc pentru dialog, doar ascultăm un discurs fără să ne aducem nici o contribuție.
La polul opus:
- Da, dar..
- Nu sunt deloc de acord...
- Nu ai dreptate...
- Nu e chiar așa...
Nici această atitudine nu reflectă o minte armonioasă deorece din start persoana care folosește astfel de expresii își dorește să aducă argumente contra pentru a impresiona și a demonstra propria superioritate. Tipul acesta de oameni sunt de obicei intelectuali bine pregătiți din punct de vedere academic și au fost încurajați să se poarte așa.
Din punctul nostru de vedere o minte armonioasă este cea care ne permite să ne situăm undeva la mijloc.
2. Nevoia de a avea dreptate
Cu toții cunoaștem acest sentiment. Și chiar credem că în anumite situații dreptatea este de partea noastră. Doar că nu este întotdeauna așa.
O controversă este de cele mai multe ori o luptă între orgolii, mai ales atunci când este vorba doar de schimburi de idei referitoare la o temă binecunoscută.
Atunci când suntem de acord avem de multe ori sentimentul înfrângerii, iar dacă nu suntem de acord pe acela al superiorității.
Acest tip de comunicare se observă foarte ușor în plan politic – partidele se contrazic sistematic, parlamentarii și guvernanții, avocatul poporului etc.
Chiar și școala, societatea în general susțin acest tip controverse deoarece pun accentul pe dezbateri și argumentări.
Orice partid atunci când este în opoziție va în permanentă controversă cu partidul de guvernământ. Acest comportament pare uneori chiar caraghios.
Sunt multe situații în care încercăm să ne demonstrăm superioritatea, din păcate doar din orgoliu, fără a obține nimic în schimb. Există de asemenea situații în care pierdem o dezbare, dar câștigăm un nou punct de vedere.
”O discuție ar trebui să exprime o încercare sinceră de a explora o problemă și nu o luptă între vanități.”[1]
3. Logic bubble sau Logica balonului de săpun
Termenul a fost introdus de Edward de Bono cu ocazia unor cărți anterioare referitoare la modalități de gândire novatoare precum gândirea laterală și gândirea paralelă. De fiecare dată când nu suntem de acord cu cineva avem tendința să-l catalogăm ca fiind fie ”ignorant”, fie ”răuvoitor”, sau chiar ”prost”, fără să ținem cont de faptul că fiecare dintre noi are balonul său de percepții, valori, nevoi și experiențe personale.
Fiecare dintre noi are o imagine personală care reflectă doar o mică parte din REALITATE în integralitatea sa. Imaginați-vă că intrați într-o cameră în care este întuneric și aveți la dispoziție o lanternă – veți lumina doar câte o zonă și considerați că întreaga sală este la fel. O altă imagine este aceea în care privim un interior printr-un mic orificiu. Realitatea descoperită de noi face parte din integralitatea REALITĂȚII, dar nu se confundă cu aceasta.
Există programe care se derulează în școli sau fac parte din programe extrașcolare în cadrul cărora se învață tehnici pentru respectarea Punctului de vedere al altor persoane (Other Person’s Point of View).
Participanții pot lua parte la certuri care se întrerup brusc în momentul în care se realizează înțegerea punctului de vedere al celuilat.
4. Identificarea circumstanțelor particulare
Există circumstanțe particulare în care un dezacord poate fi transformat într-un acord. De exemplu căsătoriile aranjate sunt considerate de dorit în anumite culturi din motive variate – fie este vorba de comunutăți foarte mici, fie fac parte integrantă din cultura respectivă, precum cea indiană. În primul moment, într-o discuție pe această temă ne situăm într-un total dezacord, dar, pe măsură ce ascultăm motivațiile celeilalte părți acceptăm faptul că există astfel de situații total acceptate de societate.
Trebuie să facem diferența între căsătoriile aranjate și cele forțate, cu cele forțate vom rămâne în dezacord.
5. Valori diferite
Un alt aspect la care ne vom referi îl reprezintă setul de valori la care se raportează fiecare dintre cei care-și expun ideile. Pe de o parte este vorba de valori diferite pentru fiecare persoană, pe de altă parte este vorba de identificarea circumstanțelor speciale.
Se spune adesea : ”Dacă aș avea aceleași principii cu tine aș fi de acord.”
Disticția dintre bine și rău, dintre a spune în permanență adevărul sau a minți, a constituit un subiect amplu dezbătut atât de filosofi cât și de psihologi.
Este un principiu moral care trebuie respectat, dar și aici pot să apară situații speciale – de exemplu evităm să spunem adevărul pentru a nu pune viața cuiva în pericol, pentru a nu produce foarte multă suferintă. Pentru o persoană grav bolnavă, deși se știe deznodământul final, se evită discuția până la momentul de certitudine. Pot fi situații în care se depășește momentul critic și persoana respectivă va continua să mai trăiască mulți ani.
Din perspectiva unei minți armonioase putem identifica diferitele tipuri de valori caracteristice unei persoane sau chiar unei culturi și , în circumstanțe speciale putem fi de acord cu ele.
6. Suprageneralizările
Avem în permanență tendința de ne raporta la generalizări – de exemplu toți crocodilii sunt agresivi, nici un politician nu este de încredere, femeile sunt mai intuitive în timp ce bărbații sunt mai logici.
Putem accepta o generalizare , dar în același timp putem fi de acord că există și excepții. Deși femeile sunt intuitive, asta nu înseamnă că nu se pot baza și pe logică în multe situații la locul de muncă
Concluzii
În clasă putem sesiza astfel de situații în disputele generate pe o anumită temă. Este chiar util să prezentăm situații în care elevii se pot situa într-o tabără sau alta și să le explicăm necesitatea de a găsi calea de mijloc pentru o comunicare eficientă și pentru a ne lărgi domeniile de cunoaștere.
Sunt aspecte utile și în discuțiile din cadrul cursurilor. Materialele pe care le au la dispoziție elevii, mai ales în această perioadă de predare online, sunt diverse și cu surse deschise.
Educația care urmărește formarea unei minți armonioase va fi utilă tinerilor să se orienteze prin multitudinea de informații și să le identifice pe cele utile. Se vorbește din ce în ce mai mult de știrile false. Este necesară o formare adecvată încă din școală pentru a nu fi manipulați de astfel de știri.
BIBLIOGRAFIE
1. Edward de Bono, Cum să avem o minte armonioasă, 2008, Ed.Curtea veche, București
2. Edward de Bono, Gândirea paralelă, 2017, Ed.Curtea veche, București