Rezumat

Proiectul ProForm nu are ca obiectiv doar să livreze, ci să identifice, cuantifice şi să replice. În acest sens, prin seminariile pentru identificarea bunelor practici (activitatea A3.2 a proiectului), ne-am propus să identificam bunele practici existente la nivelul şcolilor ţintă din cadrul proiectului. La Liceul Tehnologic Nr.1 Comana, jud. Giurgiu am identificat câteva exemple de activităţi/proiecte cu caracter de bună practică în domeniul educaţiei incluzive, respectiv dezvoltarea capacității instituționale a școlilor defavorizate.

Context

Conform „Chestionarului privind identificarea, dezvoltarea și schimbul de bune practici pentru asigurarea calității în educație incluzivă și pentru facilitarea dialogului școală-familie-comunitate” aplicat la Liceul Tehnologic Nr.1 Comana în data de 21.08.2018 şi ulterior dezbaterilor din cadrul seminariilor pentru schimb de bune practici din 24.05.2019 şi 15.10.2019 au fost evidenţiate numeroase demersuri iniţiate, dezvoltate şi implementate de către unitatea şcolară în ceea ce priveşte dezvoltării capacității instituționale a școlilor defavorizate.

Printre aceste demersuri se numără şi proiectul „Meștesuguri vechi pentru meșteri noi”, iniţiat şi coordonat de către unitate de învăţământ amintită mai sus.

În Comana există Satul meșteșugurilor, respectiv un loc au fost reunite „7 meșteșuguri vechi, care sunt puse în valoare de către oameni vrednici. Satul meșteșugurilor paote fi vizitat şi explorat activ, participând la demonstrațiile sau atelierele de meșteșuguri. De asemenea, puteți susține activitatea oamenilor din Sat prin cumpărarea produselor realizate de către meșteșugarii și artiștii noștri.”[1]

În cadrul Satului, funcţionează şi Moara de Hârtie, „un loc creat să aducă bucurie. A fost idee și vis, iar acum a devenit realitatea la care lucrăm în fiecare zi. Conceput ca un Atelier–muzeu, Moara de hârtie, se dezvoltă ca un spaţiu ce reînvie, păstrează şi transmite mai departe tradiţii manufacturiere româneşti şi universale.”[2] Totodată „Dana și Ion Georgescu au deschis în august 2011, la Comana, în apropiere de București, un atelier-muzeu de manufactură, singurul din țara noastră. La Moara de Hârtie, atât adulții cât și copiii pot descoperi meșteșuguri tradiționale românești, precum realizarea de hârtie manuală, legatorie de carte și tiparul manual, pot participa la ateliere de profil, la prezentarea echipamentelor și a obiectelor vechi de legătorie și tipar. În fapt, au creat un adevărat ecosistem pentru promovarea tradiţiilor autohtone. In 2016, cei doi antreprenori au înființat Satul Meșteșugarilor, un alt proiect care reunește șapte meșteșuguri tradiționale romanesti. Echipa Moara de Hârtie e nominalizată la Gala Revistei CARIERE 2017 la categoria Exclusiv românesc.”[3]

În cadrul proiectului „Meștesuguri vechi pentru meșteri noi” Moara de Hârtie şi, implicit Satul meştegurilor au avut calitatea de parteneri, reprezentanţii unităţii de învăţământ menţionând că aceştia sunt deja parteneri tradiţionali ai Liceului Tehnologic Nr.1 Comana, proiectul fi multi-anual.

Strategii şi intervenţii.

Obiectivul proiectului a constat în familiarizarea elevilor cu meșteșugurile străvechi și conștientizarea importanței protejării mediului înconjurãtor, respectiv conștientizarea modului în care resursele mediului înconjurător sunt folosite în activităţile umane, ceea ce intervine în mod direct în implementarea principiului orizontal „utilizarea eficientă a resurselor”, acesta fiind parte componentă a conceptului de dezvoltare durabilă.

Ca obiective specifice, au fost identificate:

·         accesarea unor informaţii generale despre diferite meșteșuguri străvechi ale zonei;

·         formarea deprinderii de muncă în echipă pentru elevii participanți;

·         dezvoltarea competenţelor de comunicare;

·         identificarea propriilor valori şi ale grupului din care elevul face parte;

·         stimularea şi promovarea capacităţilor creatoare și a abilităților elevilor prin intermediul unor activităţi extracurriculare;

·         descoperirea nevoilor, preocupărilor şi preferinţelor elevilor şi valorificarea potenţialului creator al elevilor;

·         conștientizarea rolului și a importanței conservării biodiversității.

Conform cadrelor didactice din liceu, proiectul răspunde:

·         nevoii de a promova imaginea unor obiective istorice, turistice şi culturale ale zonei în rândul elevilor implicaţi în proiect;

·         dorinţei de a promova imaginea unor obiective turistice, culturale şi istorice din zonã;

·         interesului de a cunoaşte potenţialul cultural şi turistic al zonei;

·         interesului pentru studiu şi comunicare;

·         nevoii de conștientizare a importanței protejării și conservării mediului înconjurător;

·         nevoii de ameliorare a efectelor nocive ale poluării asupra mediului înconjurător.

În cadrul vizitelor realizate la Moarea de Hârtie şi în Satul meşteşugurilor, elevilor participanți le-au fost prezentate modurile în care pot fi folosite resursele mediului în activitãțile umane și au participat la diverse ateliere, fiind implicaţi şi în producerea unor obiecte în mod tradiţional.

Pe scurt, proiectul s-a concentrat pe importanța conservării și rolul biodiversităţii, într-un mediu nonformal, propice asimilării informaţiilor în mod eficient. În acest sens, vizitarea obiectivelor turistice specifice zonei și recoltarea de papură și nuiele, în vederea realizării unor activităţi meşteşugăreşti a contribuit la transmiterea valorilor de la o generaţie la alta.

De asemenea, participarea la demonstraţii de împletire de nuiele şi realizarea de obiecte de artizanat din nuiele, a cuantificat rolul tradiţiei în viaţa oamenilor.

Un alt aspect important a decurs din prezentarea modurilor în care pot fi folosite resursele mediului în activităţile umane, cât și exemplificarea prin confecţionarea de mini-rogjini din papură și coşuri de nuiele.

Rezultate

Din punct de vedere al rezultatelor obţinute, acestea au fost cuantificate din perspectiva impactului educativ, după cum urmează:

A) Pentru elevi:

·         se multiplică posibilităţile de învăţare ale elevilor, acestea fiind totodată şi ancorate în realitate;

·         se consolidează colaborarea dintre elevi - cadre didactice implicate;

·         se stabilesc contacte şi se leagă prietenii;

·         se diversifică activităţile extracurriculare, factor motivaţional în procesul de învăţare;

·         se pot deschide perspective educaţionale pentru elevii şi părinţii implicaţi în proiect;

·         se poate contura o alternativă în planul orientării profesionale a elevilor de clasa a VIII a și a XII a;

·         elevii sunt implicaţi responsabil şi afectiv în viaţa şcolii și a comunităţii.

B) Pentru profesori:

·         se stabilesc contacte cu unităţile partenere;

·         se diversifică oferta de activităţi extracurriculare în care pot fi implicaţi elevii şi părinţii acestora;

·         se îmbogăţesc cunoştinţele despre tradiţiile zonei;

·         se acumuleazã experienţe prin desfăşurare unor activităţi extracurriculare.

C) Pentru şcoală şi comunitate:

·         şcoala beneficiază de o puternică motivare a cadrelor didactice şi a elevilor, de o creştere a interesului pentruşcoală, cât şi de o progresie a rezultatelor elevilor;

·         părinţii remarcã interesul crescut al copiilor lor pentru şcoală, motivare crescută şi rezultate mai bune, cât și orientarea profesională spre domenii de activitate tradiţionale, existente în zonă;

·         ameliorarea poluării mediului.

Concluzii

În concluzie, prezentul material reflectă preocuparea constantă a cadrelor didactice de la Liceul Tehnologic Nr.1 Comana, jud. Giurgiu, pentru dezvoltarea capacităţii instituţionale proprii.

Respectiv, proiectul „Meștesuguri vechi pentru meșteri noi”, prin valorizarea şi capitalizarea patrimoniului cultural local şi prin contribuţiile la o dezvoltare durabilă la nivelul comunităţii reprezintă un exemplu de bună practică din prespectiva modului de concepere şi de implementare a unui proiect de activităţi extracurriculare cu importante beneficii şi rezultate din punct de vedere educaţional, rezultate care contribuie în mod direct la dezvoltarea capacității instituționale a unităţii de învăţământ.