Sistemul național de învățământ cuprinde următoarele niveluri:

1. Invățământul primar (ISCED 1)

• clasa pregătitoare
• clasele I—IV.

2. Invățământul secundar inferior sau gimnazial (ISCED 2) sau gimnazial, care cuprinde clasele V—VIII. Accesul al nivelul superior se realizează prin examen de evaluare națională și de repartizare în unități de învățământ secundar superior.

3 .Invățământul secundar superior (ISCED 3)

• învăţământ liceal, care cuprinde clasele de liceu IX—XII/XIII, cu următoarele filiere: teoretică, vocațională și tehnologică
• învăţământ profesional cu durata de minimum 3 ani. Absolvenţii învăţământului profesional care promovează examenul de certificare a calificării profesionale pot urma cursurile învăţământului liceal.

Invățământul primar

Evaluarea elevilor

Conform Legii Educației Naționale (Legea 1/2011), scopul evaluării este acela de a orienta și de a optimiza învățarea.

Toate evaluările se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare pentru fiecare disciplină de studiu.

Rezultatele evaluării se exprimă, prin calificative, în învățământul primar.

Controlul utilizării și al respectării standardelor naționale de evaluare de către cadrele didactice se realizează prin inspecția școlară. Notarea elevilor fără utilizarea și respectarea standardelor naționale și a metodologiilor de evaluare constituie abatere disciplinară și se sancționează conform prevederilori legii educatiei nationale.

Evaluarea se centrează pe competențe, oferă feed-back real elevilor și stă la baza planurilor individuale de învățare.

Un elev cu deficiențe de învățare beneficiază, în mod obligatoriu, de educație remedială.

La finalul clasei pregătitoare, cadrul didactic responsabil întocmește, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei Naționale, un raport de evaluare a dezvoltării fizice, socioemoționale, cognitive, a limbajului și a comunicării, precum și a dezvoltării capacităților și atitudinilor de învățare.

Regulile generale şi specifice privind evaluarea, notarea şi promovarea elevilor sunt stabilite în cadrul Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar – Rofuip (Ordin Ministerial 5079/2016).

Evaluarea elevilor trebuie realizată pe parcursul întregului semestru de către cadrul didactic care lucrează cu clasa respectivă, în mod regulat şi pentru toate disciplinele (obligatorii sau opţionale). Fiecare semestru include perioade dedicate consolidării şi evaluării competenţelor achiziţionate de elevi (evaluare formativă şi sumativă) – decise de cadrul didactic care lucrează cu clasa respectivă. În mod obişnuit aceste perioade sunt stabilite către sfârşitul semestrului şi cadrele didactice urmăresc: îmbunătăţirea rezultatelor procesului de predare-învăţare; sistematizarea cunoştinţelor dobândite de elevi; stimularea performanţelor elevilor cu rezultate foarte slabe şi foarte bune.

Metodele şi instrumentele de evaluare sunt stabilite de cadrul didactic în funcţie de vârsta şi particularităţile psihologice ale elevilor, luând de asemenea în considerare specificitatea disciplinei.

Evaluarea poate fi orală, în scris, bazată pe activităţi practice, pe referate şi proiecte, interviuri, portofolii, precum şi alte instrumente elaborate de catedrele unităţii de învăţământ şi aprobate de director sau elaborate de Ministerul Educaţiei Naționale şi de inspectoratele şcolare.

În timpul învăţământului primar, fiecare evaluare a elevilor (continuă, formativă sau sumativă) pentru fiecare disciplină se materializează într-un calificativ dintre următoarele: insuficient, suficient, bine şi foarte bine. Calificativul final semestrial şi anual pentru fiecare disciplină trebuie să fie încadrat în unul dintre cele patru calificative menţionate anterior.

Evaluarea elevilor se face pe baza standardelor curriculare stabilite în cadrul Curriculumul Naţional şi a Standardelor de evaluare şi Descriptorilor de performanţă stabiliţi pentru fiecare disciplină şi fiecare clasă.

Calificativul acordat de cadrul didactic în urma fiecărei evaluări trebuie să fie comunicat elevului.

Cadrele didactice au de asemenea obligaţia de a înregistra calificativele acordate în catalogul clasei şi în carnetele elevilor. La sfârşitul fiecărui semestru şi la sfârşitul anului şcolar, calificativele finale pentru fiecare disciplină sunt înregistrate în catalogul clasei şi în carnetele elevilor. Calificativul final pentru fiecare disciplină este de asemenea trecut în registrul matricol al unităţii de învăţământ. Datele şcolare oficiale ale elevilor pentru întreaga perioadă de şcolarizare sunt cele trecute în cataloage şi în registrul matricol – documente şcolare cu regim de arhivare permanent la nivelul unităţii de învăţământ, iar ulterior la Arhivele Statului.

Numărul de calificative care trebuie acordate semestrial fiecărui elev pentru fiecare disciplină trebuie să fie cel puţin egal cu numărul de ore pe săptămână prevăzut de planul cadru de învăţământ.

La sfârşitul fiecărui semestru şi la sfârşitul anului şcolar, cadrele didactice au obligaţia de a încheia situaţia şcolară a elevilor pentru fiecare disciplină. Încheierea situaţiei şcolare constă în stabilirea şi înregistrarea în documentele şcolare a calificativului final pentru fiecare disciplină.

Pentru învăţământul primar, cadrele didactice stabilesc calificativul final astfel:

•  Pentru stabilirea calificativului final pentru fiecare disciplină: în urma evaluării sumative realizată în perioada de consolidare şi evaluare, cadrul didactic alege unui dintre calificativele atribuite cu cea mai mare frecvenţă în timpul evaluărilor continue;
•  Pentru stabilirea calificativului anual final pentru fiecare disciplină: cadrul didactic alege unul dintre cele două calificative finale semestriale pe baza următoarelor criterii: progresul sau regresul înregistrat de elev; raportul efort performanţe realizate; evoluţia motivaţiei elevului; realizarea programului suplimentar de pregătire sau recuperare stabilit de cadrul didactic.

Luând în considerare rezultatele evaluării continue, cadrele didactice pot decide asupra necesităţii unor activităţi de educaţie remedială pentru elevii cu rezultate foarte slabe. Aceste activităţi pot fi realizate prin curriculumul la decizia şcolii (aprofundare) şi/sau activităţi extracurriculare, precum şi în timpul activităţilor de după cursuri dacă unitatea de învăţământ organizează astfel de activităţi. Alternativ, cadrele didactice se pot baza pe activităţi diferenţiate organizate la clasă în timpul programului zilnic normal.

Progresul elevilor

În învăţământul primar elevii pot promova de la o clasă la alta dacă pentru fiecare disciplină studiată în clasa considerată au obţinut calificativul anual final cel puţin suficient.

Sunt declaraţi amânaţi semestrial sau anual elevii pentru care situaţia şcolară nu poate fi încheiată la una sau mai multe discipline datorită oricăruia dintre următoarele motive:

• au absentat motivat sau nemotivat la cel puţin 50% din numărul de ore prevăzut într-un semestru la disciplinele respective, motiv pentru care nu au putut fi evaluaţi şi nu li s-a încheiat situaţia şcolară;
• au fost scutiţi de frecvenţă de către directorul unităţii de învăţământ pe perioada participării la festivaluri şi concursuri profesionale, cultural-artistice şi sportive, interne şi internaţionale;
• au beneficiat de bursă de studiu recunoscută de Ministerul Educaţiei Naționale;
• au urmat studiile, pentru o perioadă determinată de timp, în alte ţări.

Elevii declaraţi amânaţi pe semestrul I îşi vor încheia situaţia şcolară în primele patru săptămâni de la începerea semestrului al doilea.

Încheierea situaţiei şcolare a elevilor amânaţi pe semestrul al doilea sau amânaţi anual se face într-o perioadă stabilită de conducerea unităţii de învăţământ, înaintea sesiunii de corigenţe; elevii amânaţi care nu promovează se pot prezenta la sesiunea de corigenţe. Încheierea situaţiei şcolare a elevilor declaraţi amânaţi se realizează conform regulilor stabilite pentru examenele de corigenţă.

Elevii care nu obţin cel puţin calificativul anual final suficient la o anumită disciplină sunt declaraţi corigenţi la disciplina respectivă. Elevii care nu sunt corigenţi la mai mult de două discipline au posibilitatea promovării acestora prin examenul de corigenţă organizat în la sfârşitul vacanţei de vară, într-o perioadă stabilită de Ministerul Educaţiei Naționale. Pentru examenul de corigenţă, elevii trebuie obligatoriu să pregătească întreaga materie prevăzută de programa şcolară pentru disciplina şi clasa respectivă.

Examenul de corigenţă se susţine în faţa unei comisii desemnate prin decizie a directorului unităţii de învăţământ, constituită dintr-un preşedinte şi doi membri, din care unul este cadrul didactic care lucrează cu elevul respectiv.

În funcţie de decizia directorului unităţii de învăţământ, examenul de corigenţă este compus din două dintre următoarele trei probe posibile: probă orală, probă scrisă, probă practică. În majoritatea cazurilor, combinaţia utilizată este probă orală – probă scrisă, cu excepţia acelor discipline care sunt predominant bazate pe activităţi practice (cum sunt de exemplu cele incluse în aria curriculară Tehnologii).

Proba scrisă pentru elevii din învăţământul primar are o durată de 45 de minute, iar elevii pot opta pentru un subiect din două la alegere. Pentru proba orală elevii extrag la întâmplare un bilet de examinare dintre cele pregătite de comisie. Elevii au voie să schimbe biletul de examinare de două ori, cu o diminuare corespunzătoare a calificativului acordat. În timpul probei orale, elevii prezintă răspunsurile la întrebările de pe biletul de examinare; cadrele didactice pot formula întrebări legate de subiect.

Fiecare cadru didactic membru al comisiei de examinare acordă independent un calificativ pentru fiecare probă şi un calificativ final pentru examenul de corigenţă. Rezultatul final este stabilit prin consultare între cadrele didactice din comisie. Calificativul acordat la examenul de corigenţă devine calificativul anual final pentru disciplina respectivă şi se trece în catalogul clasei şi în registrul matricol. Elevii care nu promovează examenul de corigenţă la o singură disciplină (calificativul final insuficient) pot fi re-examinaţi înainte de începerea anului şcolar – în urma solicitării părinţilor şi cu aprobarea directorului unităţii de învăţământ.

Conform legislaţiei în vigoare, sunt declaraţi repetenţi elevii care se află la începutul anului şcolar în una dintre următoarele situaţii:

• elevii care au obţinut calificativul anual insuficient la mai mult de două discipline;
• elevii care au obţinut la purtare calificativul anual insuficient, indiferent de mediile obţinute la disciplinele de studiu;
• elevii corigenţi care nu se prezintă la examen sau nu promovează examenul la cel puţin o disciplină;
• elevii amânaţi care nu se prezintă la sesiunea de încheiere a situaţiei şcolare, la cel puţin o disciplină;
• elevii exmatriculaţi, cu drept de reînscriere; acestora li se înscrie în documentele şcolare Repetent prin exmatriculare cu drept de reînscriere în aceeaşi unitate de învăţământ sau în alta (nu este aplicabil în învăţământul obligatoriu).

Elevii repetenţi se pot înmatricula în clasa corespunzătoare în anul şcolar următor în aceeaşi şcoală sau în alta.

În învăţământul obligatoriu, persoanele care depăşesc cu mai mult de 2 ani vârsta normală a clasei sunt consideraţi în situaţie de abandon şcolar. Pentru aceştia, învăţământul obligatoriu poate fi organizat în alte forme – învăţământ seral, cu frecvenţă redusă, la distanţă – conform regulilor stabilite de Ministerul Educaţiei Naționale. Ministerul Educaţiei Naționale poate de asemenea să aprobe organizarea de cursuri pentru persoanele de peste 14 ani care nu au absolvit învăţământul primar (A doua şansă prin educaţie).

Situaţia şcolară a elevilor la sfârşitul semestrelor şi anului şcolar este validată de consiliul profesoral. Secretarul consiliului profesoral menţionează în procesul verbal situaţia şcolară a elevilor pe clase, nominalizând elevii promovaţi, corigenţi, repetenţi şi amânaţi.

Situaţia şcolară a elevilor corigenţi, repetenţi şi amânaţi se comunică în scris părinţilor, cel mai târziu după 10 zile de la încheierea semestrului sau anului şcolar; părinţii trebuie de asemenea să fie informaţi asupra perioadei în care se organizează examenul de corigenţă.

Majoritatea unităţilor de învăţământ organizează în timpul vacanţei de vară perioade intensive de educaţie remedialăîn scopul sprijinirii pregătirii elevilor care au rămas corigenţi la una sau două discipline.

La sfârşitul primului semestru şi la sfârşitul anului şcolar, fiecare unitate de învăţământ are obligaţia de a raporta situaţia statistică a elevilor – atât la inspectoratul şcolar judeţean, cât şi la filiala locală a Institutului Naţional de Statistică. Directorul unităţii de învăţământ trebuie să menţioneze în raportul său semestrial şi anual de activitate situaţia şcolară a elevilor. Situaţiile statistice sunt centralizate de Institutul Naţional de Statistică şi de Ministerul Educaţiei Naționale şi devin parte din Anuarul Statistic şi din raportul anual de evaluare alMinisterul Educaţiei Naționale.

Certificatul final

Pentru învăţământul primar nu există un examen de absolvire sau o certificare formală, absolvenţii învăţământului primar fiind promovaţi direct în gimnaziu.

În anumite situaţii (abandon şcolar, continuarea studiilor în străinătate etc.) unitatea de învăţământ poate elibera la cerere o foaie matricolă pentru fiecare an promovat, menţionând disciplinele studiate şi calificativele finale obţinute.

Invatamantul gimanizal

Evaluarea elevilor

Regulile generale şi specifice privind evaluarea, notarea şi promovarea elevilor sunt stabilite atât de Legea educației naționale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare, precum și în legislația subsecventă, respective în cadrul Regulamentul-cadru de Organizare şi Funcţionare a Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar (OM nr. 5079/2016, completat cu Ordinul ministrului educației nr.3027/2018).

Scopul evaluării este acela de a

• orienta învăţarea
• optimiza învăţarea.

Toate evaluările se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare pentru fiecare disciplină.

Evaluarea se centrează pe competenţe, oferă feed-back real elevilor, părinților și cadrelor didactice şi stă la baza planurilor individuale de învăţare.

Evaluarea rezultatelor la învățătură se realizează permanent, pe parcursul anului școlar.

În învăţământul secundar, rezultatele evaluării se exprimă prin note de la 1 la 10 (în care 10 este cea mai mare notă).

La finalul clasei a VI-a, toate şcolile, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Naționale, organizează şi realizează evaluarea elevilor prin două probe transdisciplinare:

• limbă şi comunicare – va cuprinde limba româna şi limba modernă I, iar pentru elevii din clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale, şi limba maternă
• matematică şi ştiinţe.

Rezultatele evaluărilor sunt utilizate pentru elaborarea planurilor individualizate de învăţare ale elevilor şi pentru preorientarea şcolară către un anumit tip de liceu. Rezultatele evaluării şi planurile individualizate de învăţare se comunică părinţilor elevilor şi sunt trecute în portofoliul educaţional al elevului.

Instrumentele de evaluare se stabilesc în funcție de vârstă și de particularitățile psihopedagogice ale beneficiarilor primari ai educației și de specificul fiecărei discipline. Acestea sunt:

• chestionări orale
• teste, lucrări scrise
• experimente și activități practice
• referate
• proiecte
• interviuri
• portofolii
• probe practice
• alte instrumente stabilite de comisiile metodice și aprobate de director sau elaborate de către Ministerul Educației Naționale/inspectoratele școlare, elaborate în conformitate cu legislația națională.

Rezultatele evaluării se exprimă prin note de la 1 la 10, în învăţământul secundar (inferior și superior) şi în învăţământul terţiar nonuniversitar. Rezultatele evaluării se consemnează în catalog, cu cerneală albastră, sub forma: „Nota/data”. Nota atribuită de cadrele didactice în urma fiecărei evaluări trebuie comunicată şi explicată elevilor. Cadrele didactice au de asemenea obligaţia de a înregistra notele şi în carnetele elevilor, în rubrica corespunzătoare disciplinei şi menţionând data evaluării.

Numărul de note acordate semestrial fiecărui elev, la fiecare disciplină de studiu, exclusiv nota de la lucrarea scrisă semestrială (teză), trebuie să fie cel puțin egal cu numărul săptămânal de ore de curs prevăzut în planul de învățământ. Fac excepție disciplinele cu o oră de curs pe săptămână, la care numărul minim de note este de două.

Disciplinele la care se susțin lucrări scrise semestriale (teze), precum și perioadele de desfășurare a acestora se stabilesc prin ordin al ministrului educației naționale și cercetării științifice. Notele la lucrările scrise semestriale (teze) se analizează cu elevii într-o oră special destinată acestui scop și se trec în catalog. Lucrările scrise semestriale (tezele) se păstrează în unitatea de învățământ până la sfârșitul anului școlar.

La sfârșitul fiecărui semestru și la încheierea anului școlar, cadrele didactice au obligația să încheie situația școlară a elevilor și să o consemneze în catalog și în carnetele elevilor.

Nota lucrării scrise semestriale (teză) și mediile semestriale și anuale se consemnează în catalog cu cerneală roșie.

Media finală anuală pentru fiecare disciplină este trecută în registrul matricol al unităţii de învăţământ. Datele şcolare oficiale ale elevilor pentru întreaga perioadă de şcolarizare sunt cele trecute în cataloage şi în registrul matricol – documente şcolare cu regim de arhivare permanent la nivelul unităţii de învăţământ, iar ulterior la Arhivele Statului.

În urma consultării celorlalte cadre didactice, dirigintele trebuie să atribuie pentru fiecare elev nota la purtare pe fiecare semestru. Notele la purtare sub 6 trebuie decise de consiliul profesoral al unităţii de învăţământ. În învăţământul secundar, la sfârşitul fiecărui an şcolar dirigintele acordă într-o ceremonie oficială distincţii elevilor care au obţinut primele trei medii generale din clasă şi media 10 la purtare.

Luând în considerare rezultatele evaluării continue, cadrele didactice pot decide asupra necesităţii unor activităţi de educaţie remedială pentru elevii cu rezultate foarte slabe.

Progresul elevilor

Regulile generale şi specifice privind evaluarea, notarea şi promovarea elevilor sunt stabilite în cadrul Regulamentului-cadru de Organizare şi Funcţionare a Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar (OM nr. 5079/2016, completat cu Ordinul ministrului educației nr.3027/2018) şi prin ordine ale Ministrului Educaţiei Naționale privind examenele finale.

În învăţământul secundar, elevii pot promova de la o clasă la următoarea – în cadrul aceluiaşi ciclu sau nivel educaţional – dacă au obţinut pentru fiecare disciplină studiată în anul şcolar considerat cel puţin media finală 5 si cel putin nota 6 la purtare.

Sunt declaraţi amânaţi semestrial sau anual elevii pentru care situaţia şcolară nu poate fi încheiată la una sau mai multe discipline datorită oricăruia dintre următoarele motive:

• au absentat motivat sau nemotivat la cel puţin 50% din numărul de ore prevăzut într-un semestru la disciplinele respective, motiv pentru care nu au putut fi evaluaţi şi nu li s-a încheiat situaţia şcolară
• au fost scutiţi de frecvenţă de către directorul unităţii de învăţământ pe perioada participării la festivaluri şi concursuri profesionale, cultural-artistice şi sportive, interne şi internaţionale
• au beneficiat de bursă de studiu recunoscută de Ministerul EducaţieiNaționale
• au urmat studiile, pentru o perioadă determinată de timp, în alte ţări.

Elevii declaraţi amânaţi pe semestrul I îşi vor încheia situaţia şcolară în primele patru săptămâni de la începerea semestrului al doilea. Încheierea situaţiei şcolare a elevilor amânaţi pe semestrul al doilea sau amânaţi anual se face într-o perioadă stabilită de conducerea unităţii de învăţământ, înaintea sesiunii de corigenţe; elevii amânaţi care nu promovează se pot prezenta la sesiunea de corigenţe. Încheierea situaţiei şcolare a elevilor declaraţi amânaţi se realizează conform regulilor stabilite pentru examenele de corigenţă.

Sunt declarați corigenți elevii care obțin medii anuale sub 5 la cel mult două discipline de studiu, precum și elevii amânați care nu promovează examenul de încheiere a situației școlare, la cel mult două discipline de studiu.

Pentru examenul de corigenţă, elevii trebuie obligatoriu să pregătească întreaga materie prevăzută de programa şcolară pentru disciplina şi clasa respectivă. Examenul de corigenţă se susţine în faţa unei comisii desemnate prin decizie a directorului unităţii de învăţământ, constituită dintr-un preşedinte şi doi membri, din care unul este cadrul didactic care lucrează cu elevul respectiv. În funcţie de decizia directorului unităţii de învăţământ, examenul de corigenţă este compus din două dintre următoarele trei probe posibile:

• probă orală – elevii extrag la întâmplare un bilet de examinare dintre cele pregătite de comisie. Elevii au voie să schimbe biletul de examinare de două ori, cu o diminuare corespunzătoare a notei acordate. În timpul probei orale, elevii prezintă răspunsurile la întrebările de pe biletul de examinare; cadrele didactice pot formula întrebări legate de subiect.
• probă scrisă – are o durată de 90 de minute, iar elevii pot opta pentru un subiect din două la alegere.
• probă practică.

În majoritatea cazurilor, combinaţia utilizată este probă orală – probă scrisă, cu excepţia acelor discipline care sunt predominant bazate pe activităţi practice (cum sunt de exemplu cele incluse în aria curriculară Tehnologii).

Fiecare cadru didactic membru al comisiei de examinare acordă independent o notă pentru fiecare probă şi calculează media finală rotunjită. Nota finală la examenul de corigenţă este media aritmetică rotunjită a notelor finale acordate de cadrele didactice. Nota finală a examenului de corigenţă constituie nota finală anuală pentru disciplina respectivă şi este înregistrată în documentele şcolare ale unităţii de învăţământ – catalogul clasei şi registrul matricol. Elevii care nu promovează examenul de corigenţă la o singură disciplină (media finală mai mică decât 5) pot fi re-examinaţi înainte de începerea anului şcolar – în urma solicitării părinţilor şi cu aprobarea directorului unităţii de învăţământ.

Conform legislaţiei în vigoare, sunt declaraţi repetenţi elevii care se află la sfarsitul anului şcolar în una dintre următoarele situaţii:

• elevii care au obţinut media finală mai mică decât 5 la mai mult de două discipline
• elevii care au obţinut la purtare media anuală mai mică decât 6 la purtare
• elevii corigenţi care nu promovează examenul de corigenţă
• elevii amânaţi care nu promoveaza in sesiunea de încheiere a situaţiei şcolare, si nici in cea de corigenta la cel puţin o disciplină
• elevii exmatriculaţi, cu drept de reînscriere.

Elevii repetenţi se pot înmatricula în clasa corespunzătoare în anul şcolar următor în aceeaşi şcoală sau în alta, în limita numărului de elevi pe clasă stabilit prin Legea educației naționale.

În învăţământul obligatoriu, persoanele care depăşesc cu mai mult de 2 ani vârsta normală a clasei sunt consideraţi în situaţie de abandon şcolar. Pentru aceştia, învăţământul obligatoriu poate fi organizat în alte forme – învăţământ seral, cu frecvenţă redusă, la distanţă – conform regulilor stabilite de Ministerul Educaţiei Naționale. Ministerul Educaţiei Naționale poate, de asemenea, să aprobe organizarea de cursuri pentru persoanele de peste 14 ani care nu au absolvit învăţământul primar sau gimnazial obligatoriu („a doua şansă” prin educaţie).

Situaţia şcolară a elevilor la sfârşitul semestrelor şi anului şcolar este validată de consiliul profesoral. Secretarul consiliului profesoral menţionează în procesul verbal situaţia şcolară a elevilor pe clase, nominalizând elevii promovaţi, corigenţi, repetenţi şi amânaţi. Situaţia şcolară a elevilor corigenţi, repetenţi şi amânaţi se comunică în scris părinţilor, cel mai târziu după 10 zile de la încheierea semestrului sau anului şcolar; părinţii trebuie de asemenea să fie informaţi asupra perioadei în care se organizează examenul de corigenţă. Cu toate că nu este stabilit în mod explicit de legislaţie, majoritatea unităţilor de învăţământ organizează în timpul vacanţei de vară perioade intensive de educaţie remedială în scopul sprijinirii pregătirii elevilor care au rămas corigenţi la una sau două discipline.

La sfârşitul primului semestru şi la sfârşitul anului şcolar, fiecare unitate de învăţământ are obligaţia de a raporta situaţia statistică a elevilor – atât la inspectoratul şcolar judeţean, cât şi la filiala locală  a Institutului Naţional de Statistică. Directorul unităţii de învăţământ trebuie să menţioneze în raportul său semestrial şi anual de activitate situaţia şcolară a elevilor. Situaţiile statistice sunt centralizate de Institutul Naţional de Statistică şi de Ministerul Educaţiei Naționale şi devin parte din Anuarul Statistic şi din raportul anual de evaluare al Ministerului Educaţiei Naționale.

Certificatul final

Toţi absolvenţii învăţământului gimnazial, primesc certificat de absolvire si foaia matricolă, parte a portofoliului educațional. Aceasta este emisă de unitatea de învăţământ şi listează toate disciplinele studiate în clasele V-VIII cu mediile anuale corespunzătoare, precum şi mediile anuale generale pentru fiecare clasă.

Pentru elevii care nu îşi continuă studiile în aceeaşi unitate de învăţământ, foaia matricolă este în mod obligatoriu transmisă unităţii de învăţământ în care s-a mutat fiecare elev.

***

Alte date:

• Romania aloca 2.7% din PIB pt. educaţie
• Scorul Pisa in 2015 a fost:
  • matematica 444, media 490
  • scris/citit 434, media 493
  • ştiinţe 435, media OECD este 493
• Raportul dintre nr. elevi/un profesor este 16:1
• Durata anului şcolar este de 167 zile
• Numărul total de ore pt. invatamantul primar si gimnazial:

Date furnizate de Eurydice – National Education Systems