„Copilăria este ucenicia necesară vârstei mature, iar prin joc copilul îşi modelează propria sa statuie” (J. Chateau, 1967)

“Omul nu este întreg decât atunci când se joacă” (Schiller)

În viaţa copilului jocul este o activitate deosebit de atrăgătoare care evoluează între ficţiunea pură şi realitatea muncii (M. Debesse, 1967) şi ne ajută să cunoaştem mai bine înclinaţiile copilului, fiind cel mai bun turn de observaţie de unde putem avea o vedere de ansamblu asupra dezvoltării copilului.

Jocul ne permite să urmărim copilul sub toate aspectele dezvoltării sale, în întreaga sa complexitate: cognitiv, motor, afectiv, social, moral.

 

 Ce este jocul pentru copil?

Pentru copil aproape orice activitate este joc ; prin joc el anticipează conduitele superioare. Pentru copil “jocul este munca, este binele, este datoria, este idealul vieţii. Jocul este sintagma, atmosfera în care fiinţa sa psihologică poate să respire şi, în consecinţă, poate să acţioneze” (Ed. Claparede,1936).

Nu ne putem imagina copilăria fără râsetele şi jocurile sale. Un copil care nu ştie să se joace, va fi  un adult care nu va şti să gândească.

Prin joc el pune în acţiune posibilităţile care decurg din structura sa particulară; traduce în fapte potenţele virtuale care apar succesiv la suprafaţa fiinţei sale, le asimilează şi le dezvoltă, le îmbină şi le complică, îşi coordonează fiinţa şi îi dă vigoare.

În 1990, Asociaţia Internaţională pentru Dreptul Copilului de a se juca a prezentat importanţa jocului în procesul educaţiei, afirmând:

 - jocul are un rol important pe întregul parcurs al procesului de educaţie;

 - jocul spontan dezvoltă copilul;

- climatul natural, cultural, interpersonal trebuie îmbunătăţit şi extins pentru a încuraja jocul; - interacţiunile copil-adult în activităţile de joc sunt o componentă importantă a procesului învăţării.

Jocul este  :

 - o experienţă naturală, universală;

- o formă de activitate individuală sau de grup;

- un mod de explorare a mediului înconjurător;

- o modalitate de dezvoltare a competenţelor sociale, a inteligenţei, a limbajului, a creativităţii;

- o cale de transmitere şi păstrare a culturii autentice, de cunoaştere şi intercunoaştere;

- jocul oferă oportunităţi pentru copiii cu nevoi speciale, favorizează incluziunea socială.

Jocul este considerat o strategie optimă pentru promovarea îngrijirii timpurii şi a dezvoltării.

Jocul, în contextul ataşamentului securizant oferit de adulţi, oferă copiilor bogăţia, stimularea şi activitatea fizică de care au nevoie pentru dezvoltarea creierului pentru învăţarea viitoare.

Jocul este un proces interdisciplinar, el încurajează toate tipurile de inteligenţă, conform teoriei inteligenţelor multiple a lui H. Gardner (1983): lingvistică, muzicală, logico-matematică, spaţială, corporal-chinestezică, personală şi socială.

Prin joc, copiii: „

«  învaţă noi elemente de vocabular numind obiectele în timpul jocului; caracteristicile acestora, relaţiile dintre ele, utilizând structuri gramaticale, dezvoltându-şi abilitatea de a susţine o conversaţie;

«  exprimă dorinţe, negociază, împărtăşesc idei, experienţe, imită aspecte din viaţa cotidiană. „

«  învaţă muzica prin intermediul jocurilor cu text şi cânt, jocurilor cu acompaniament instrumental; „

«  îşi formează deprinderi matematice, construiesc, numără cuburi, obiecte, le compară, le sortează, le aşează în spaţiu. „

«  îşi dezvoltă abilităţi spaţiale prin arte (desen, pictură, modelaj), prin jocurile de corespondenţă vizuală şi pe baza realizării de semne vizuale; „

«  aleargă, se caţără, aruncă şi prind mingea sau alte obiecte, sar coarda dezvoltându-şi abilităţile de tip corporal-kinestezic; „

«  conştientizează propriile sentimente, gânduri; „

«  rezolvă situaţii problematice, găseşte soluţii pentru probleme reale; „

«  dobândesc abilităţi sociale îndeplinind diferite roluri sociale ; învaţă să vadă lumea din perspectiva altor persoane, folosesc limbajul adecvat negocierii şi rezolvării de probleme, colaboarează şi acceptă propuneri, idei etc.

Ludoteca

Ce găsim într-o ludotecă?

ü  Jocuri:

- educative, de domenii diferite: matematică, geografie, istorie etc.;

- logice;

- de dezvoltare a abilităţilor intelectuale şi socio-profesionale, de negociere;

- de dezvoltare a creativităţii şi a dibăciei;

- de construcţie;

- de echipă sau familie.

ü  Jucării:

- pentru băieţi (maşini, lego etc.);

- pentru fete (păpuşi, accesorii pentru păpuşi, bucătării etc.);

- pentru preşcolari şi şcolari mici şi mari.

ü  Cărţi:

- cu drepturile şi obligaţiile copilului;

- cu poveşti (ilustraţii);

- de colorat;

- enciclopedii;

- dicţionare;

- cărţi colecţii, cu jocuri.

ü  Reviste, ziare pentru copii.

ü  Echipament audio (casetofon, CD-uri, casete audio etc.).

ü  Papetărie.

ü  Obiecte consumabile.

ü  Echipament sportiv:

- mingi pentru diferite tipuri de activităţi sportive;

- rachete de tenis de masă;

- corzi;

- cercuri pentru gimnastică.

ü  Materiale igienico-sanitare

ü  Materiale pentru curăţenie, atât consumabile, cât şi de utilitate practică.

ü  Trusă medicală, ce cuprinde medicamente folosite în situaţii de prim ajutor.

ü  Instrumentele de lucru a ludotecarului:

- registre;

- mape;

- albume pentru fotografii.

Principiile generale de funcţionare a ludotecii

- Ludoteca e un serviciu centrat pe joc, o activitate liberă, regulată, implicativă, ce răspunde la satisfacerea necesităţilor de „imaginaţie fantastică”, îmbogăţirea continuă, ce se termină doar la finalul jocului;

- Ludoteca e un centru recreativ, educativ, social şi cultural, ce funcţionează întru oferirea unei copilării mai bune;

- Ludoteca colaborează cu toate instituţiile implicate în formarea copiilor (familia, şcoala etc.);

- Ludoteca e un serviciu deschis pentru toţi copiii, indiferent de vârstă, capacităţi, condiţie socială;

- Ludoteca permite copiilor să vadă în adulţii nişte parteneri de joc;

- Ludoteca permite copiilor să relaţioneze neformal cu adulţii, ultimii în stare să-i înveţe să joace ş.a.

De asemenea,  e un centru ce oferă şansa copiilor să se simtă propriii lor stăpâni;

- Ludoteca e locul unde copilul îşi poate alege timpul, jocul şi partenerii de joc;

- Ludoteca e un loc destinat împrumutului de jocuri;

- Ludoteca e un centru de cultură ludică, ce însumează, valorizează şi propune jocuri şi jucării din trecut, din prezent şi viitor, din diferite zone geografice;

- Ludoteca e un spaţiu unde părinţii se pot juca cu copiii lor;

- Ludoteca e prevăzută pentru copiii de 3-14 ani, dar poate întruni şi alte categorii de vârstă, cum ar fi cei mici (creşă), adolescenţii şi adulţii;

- Ludoteca are un sediu fix, dar poate desfăşura activităţi în teren;

- Ludoteca e un centru informativ de joc (specific ludotecilor italiene);

- Ludoteca e un spaţiu de liberă creaţie.

Acestea sunt caracteristicile generale ale majorităţii ludotecilor, dar există şi principii specifice ce reies din realităţile existente, tradiţiile şi specificul ţărilor în care activează, politica organizaţiilor contributive etc.

Activităţile ludotecii

Ludoteca, structurată în calitate de spaţiu ce oferă copiilor, părinţilor, cadrelor didactice posibilitatea de a trăi, în deplină libertate dimensiunea jocului şi creativităţii specifice vârstei. Poate cuprinde numeroase activităţi, actualizate în continuu, unde în special copiii sunt încurajaţi să vină cu propuneri.

În cadrul ludotecii, se pot desfăşura activităţi de tip liber sau organizate:

A. JOCURI

Tradiţional, jocurile sunt folosite ca formă de a petrece distractiv timpul, de a induce o atmosferă relaxantă. Mecanismele folosite de jocuri au la bază anumite valori, stimulează un anumit tip de relaţii şi generează situaţii speciale.

B. ATELIERE

Una dintre activităţile plăcute şi mult apreciate de copiii de toate vârstele sunt atelierele de creaţie.

Atelierul de creaţie reprezintă spaţiul unde copiii îşi exprimă la maximimum personalitatea, locul în care poate comunica liber despre universul său interior:

- jocuri şi jucării diverse;

- decoraţiuni şi scenografie pentru teatru;

- confecţionarea costumelor;

- organizarea cenaclurilor literare.

Atelierele sunt indispensabile atât pentru activitatea de îmbogăţire a colecţiei de jocuri sau jucării, cât şi pentru spiritul responsabil şi de solidaritate dezvoltat în cadrul acestora, nemaivorbind de creativitate, îndemânare şi imaginaţie:

Atelierul de artă dramatică – coordonate de ludotecari sau profesioniști, sunt spaţii unde copiii pot da frâu liber fanteziei şi constitui scenete, spectacole a unor poveşti clasice, moderne sau chiar inventate de ei;

Activităţi psihomotorii – pot fi desfăşurate afară şi în interior, permit copiilor satisfacerea nevoii de mişcare, prin intermediul jocurilor individuale sau de grup, jocuri libere sau cu reguli stricte;

Activităţi de relaxare, unde copiii pot asculta povestiri sau poveşti citite de un adult sau pur şi simplu, un spaţiu desemnat jocului, lecturii, delectării muzicale.

C. ACTIVITĂŢI CULTURALE

- zile de naştere;

- excursii în oraş şi pe teritoriul republicii;

- celebrarea sărbătorilor naţionale şi internaţionale.

D. ÎMPRUMUTUL de JOCURI

Serviciul de împrumut de jocuri e cel ce deosebeşte o ludotecă de alte centre recreative şi constă în împrumutul jocurilor copiilor, adulţilor şi voluntarilor pentru o anumită perioadă de timp. Pentru eficienţa acestui serviciu, echipa de ludotecari stabileşte anumite reguli de împrumut, ce sunt respectate pe parcursul funcţionării ludotecii.

Reguli de împrumut a jocurilor:

«  Împrumutul se face pe baza fişei de împrumut individuale;

«  E necesară prezenţa persoanei adulte atât la împrumut cît şi la returnarea jocului;

«  Copilul și  jocul împrumutat sunt înregistraţi într-un registru special;

«  E permis împrumutul unui singur joc;

«  Durata maximă de împrumut e de 7 zile;

«  Jocul trebuie returnat în aceeaşi stare de funcţionare în care a fost ridicat;

«  În cazul returnării deteriorate, în funcţie de gradul de deteriorare se vor aplica sancţiunile:

- suspendarea împrumutului pentru o perioadă determinată (o lună, două);

- cumpărarea altui joc, identic cu cel deteriorat sau achitarea contra valorii acestuia, în termen de două săptămâni.

«  Jocul nerestituit trebuie înlocuit cu altul.

E. OBSERVAREA

• Ludoteca oferă condiţii pentru observare (peştii în acvariu, plante, felurite obiecte, efectuarea diverselor experimente cu apă, nisip, lut, magnet etc.). O mare curiozitate prezintă observarea dinamicilor şi comportamentelor individuale dar şi de grup, posibilitatea intervenţiei specializate, unde e cazul şi solicitată.
• Prezenţa în ludotecă a unor persoane competente şi calificate, pentru a desfăşura activităţi ludicoeducative, implică:

- Favorizarea creativităţii, într-o atmosferă şi un ambient unde toată lumea se simte bine, liberă şi relaxată;

- Funcţionarea unui spaţiu amenajat şi existenţa unor instrumente necesare, datorită cărora copiii pot obţine experienţe preţioase, care să-i ajute să-şi descopere personalitatea, să-şi recunoască interesele şi motivaţiile;

- Stimularea copiilor pentru jocul liber sau coordonat de un animator/ludotecar;

- Observarea dinamicilor şi comportamentelor individuale dar şi de grup, posibilitatea intervenţiei specializate, unde e cazul şi solicitată;

- Promovarea şi susţinerea participării familiei la jocul copilului, dar şi stimularea spiritului ludic astfel încât copilul să crească şi să se dezvolte într-o atmosferă relaxantă.

Competenţele ludotecarului

Ludotecarul este  un:

- Bun conducător – un îndrumător pentru grup, fără a reduce din libertatea şi spontaneitatea jocului;

- Educat – în stare să propună jocuri cu bun simţ, să relaţioneze cu copiii şi să desfăşoare o funcţie educativă prin intermediul jocului;

- Empatic – în relaţie cu copiii şi în stare să creeze un climat stimulativ flexibil şi răbdător în ceea ce priveşte exigenţele copiilor;

- Sociabil – susţine dezvoltarea educativă a copilului, un părinte, maestru şi prieten în acelaşi timp;

- Distractiv – întreţine atmosfera, participă şi propune jocuri intrigante.

Ludotecarul ştie, deoarece :

- E informat la zi, având cunoştinţe în ceea ce priveşte jocurile şi jucăriile tradiţionale, dar şi moderne, specifice zonei geografice în care activează ludoteca;

- Are cunoştinţe psihopedagogice şi sociologice, astfel încât e în stare să propună jocuri şi activităţi în funcţie de caracteristicile şi nevoile grupului de copii implicaţi;

- Cunoaşte piaţa produselor (jocuri, jucării), pentru a descoperi şi achiziţiona produsele cele mai bune în raport calitate/preţ;

- Cunoaşte caracteristicile şi regulile jocurilor, pentru a putea implica şi oferi informaţii relevante tuturor beneficiarilor.

Ludotecarul:

- Organizează, are abilităţi în gestionarea grupului de copii, manipulează obiecte artistice, dirijează jocurile;

- Inventează, construieşte, creează e deschis întru îmbunătăţirea bazei de jocuri;

- Selectează şi propune e persoana cea mai indicată să recomande jocuri pentru diverse grupuri de beneficiari;

- Explică regulile şi coordonează activităţile interactive, jocurile;

- Organizează echipa, coordonează activităţile ludice şi cunoaşte regulile şi metodele de desfăşurare a jocurilor.

Bibliografie:
1. Chateau, Jean. – Copilul şi jocul, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;
2. Crenguţa- Lăcrămioara Oprea, Pedagogie- Alternative metodologice interactive, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2003;
3. Piaget, J. Psihologia inteligenţei, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1965;
4. Sima, Ioan; Petruţiu, Roxana; Sima, Mihai. Psihopedagogie, vol. I. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1998.;
5. Verza, Emil; Verza, Florin Emil. Psihologia vârstelor. Editura Pro Humanitate, Bucureşti, 2000;
6. WALLON, Philippe, CAMBIER Anne, ENGELHART, Dominique, ,,Psihologia desenului la copil”, Editura Trei, 2008.